Everything About Japan


 
AcasaPortalGalerieCalendarFAQCautareInregistrareMembriGrupuriConectare

Distribuiti | 
 

 Ederin

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos 
Mergi la pagina : Inapoi  1, 2, 3, 4  Urmatorul
AutorMesaj
azami
Moderator
Moderator


Numarul mesajelor : 1006
Varsta : 28
Localizare : Pitesti
Data de inscriere : 13/01/2011

MesajSubiect: Re: Ederin   Vin Apr 15, 2011 9:49 am

blobflower in sfarsit!chiar aveam chef de-un nou capitol bravo
mi-a placut mult si abia astept sa vad ce se mai intampla
Rohk ma intriga,ma bucur c-ai introdus si alte personaje happy

*sper sa vina curand continuarea m-pu

_________________
Love is like playing the piano. First you must learn to play by the rules, then you must forget the rules and play from your heart.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://mihaelamotreanu.blogspot.com
Rina.A.S.
Samurai
Samurai


Numarul mesajelor : 288
Varsta : 20
Localizare : Vaslui
Data de inscriere : 02/08/2010

MesajSubiect: Re: Ederin   Lun Apr 25, 2011 11:23 am

Capitolul 10


Curand mare incapere se elibera si Elwen observa cat de mare era.Ar fi putut incapea acolo sute de oameni.Tavanul nu exista : doar cerul liber , de un albastru intens.Iedera se catara pe marginile craterului si patrundea inauntru coborand in jos pe peretii de lut si impodobindu-i cu flori mici, multicolore si parfumate.In jur erau un fel de banci asezate ca intr-un amfiteatru.Intr-o parte a salii era chiar si ceva ce parea a fi o scena.
-Sunt cativa care se pricep sa dea spectacole,a explicat Amelia vazand unde se uita.Ei ne distreaza cam o data pe saptamana.Elwen ii zambi. Ideea de a vedea un spectacol de dans, teatru sau un mic concert o incanta.Observa apoi ca cei cinci baieti pe care i-i prezentase Narmen mai inainte erau inca acolo, privind nerabdatori spre acesta , care inca statea langa elfa.Rohk inca o cerceta cu ochii aceia inscoditori. Insa prezenta lui ii dadea o oarecare stare de liniste. Privirea lui aproape ca o facea sa uite de mana lui Narmen stransa peste a sa si de micile lui flacari.Apoi Corellon tusi cu subinteles si Narmen tresari , parca amintindu-si de ceva important.
-Eu trebuie sa plec.Am niste chestiunui urgente de discutat cu Consiliul,zise el desprinzandu-si cu greu mana de pe a fetei si facand semn cu capul spre cei cinci care il asteptau.Ne vedem mai tarziu. Amelia sa ai tu grija de ei ,bine?
-N-ai nici o grija, ii raspunse vrajitoarea zambind.Dupa ce Narmen disparu intr-unul din tunele alaturi de ceilalti cinci,Anelia se intoarse spre ei cu un zambet urias pe fata.
-Hai veniti, zise ea vesela luandu-i de cate o mana pe gemeni si facandu-i cu ochiul lui Elwen sa o urmeze.Ii conduse spre unul din tunele, cel care parea cel mai larg si mai utilizat dintre toate.Cand intrara se afundara pentru cateva secunde in intuneric apoi pe pereti incepura sa apara lampi ce luminau.Inauntrul acestor lampi se misca ceva....ceva care facea lumina.
-Licurici vrajiti, explica Amelia.Sunt foarte utili si le place mult sa ne ajute.Elwen ii zambi uitandu-se la gingasele fapturi care bazaiau in micul felinar de panza.Culoarul se apropia de o sala lunga dar larga.Cand patrunsera in ea Elwen simti mirosul de lavanda patrunzandu-i adanc in nari.
-Aici e spalatoria.prezenta Amelia aratand spre cateva fete care spalau rufe intr-un bazin mare plin de clabuci parfumati.Una din ele ii facu cu mana si ea ii raspunse la fel.Patrunsera din nou intr-un tunel, de data asta mai scurt care se deschise int-un hol lung, intesat cu usi din lemn.Amelia ii conduse pe acel coridor spre cele mai indepartate camera.In drum Elwen observa ca pe fiecare usa sunt scrise numele posesorilor.Cand ajunsera mai spre capatul holului ,la ultimile cinci usi elfa citi numele ei,al lui Luizen, al lui Phenom al Ameliei si al lui Narmen.Amelia ii indemna sa intre in camerele care le fusesera pregatite si Elwen o asculta.A ei era chiar ultima, iar penultima era a lui Narmen.Apoi venea a lui Phenom, a Ameliei si intr-un final , intre usa vrajitoarei cu ochii albi si o usa ce era a unui baiat numit George, usa de la camera lui Luizen.Acesta era destul de nervos ca fusese pus la o distanta asa mare de elfa in timp ce nenorocitul acela de lilf statea chiar langa ea. Însă fiecare s-a îndreptat spre ușa care îi fusese destinată fară să comenteze.
-Apropo, zise Amelia cand erau gata sa intre.Aveti haine noi si curate.Sa va schimbati si sa fiti gata. Voi veni sa va iau.
-Pentru ce? intreba Elwen suspicioasa.
-O sa vedeti. zise misterioasa Amelia si , facandu-i cu ochiul , intra in camera ei.O auzira oftand fericita inainte ca usa sa se inchida in urma ei.Elwen ofta si se intoarse iar spre camera ei, intrebandu-se cum ar putea arata, fiindu-i frica sa deschida usa, sa isi vada noua "casa".Ii era teama ca asta ar insemna ca isi lasa in urma de tot vechea casa. Se uita la gemeni. Si acestia se uitau parca cu frica la usa. Isi intalnira privirile si ramasera asa cateva clipe. Apoi Phenom dadu din cap si deschizand usa, trecu pragul si inchise usa dupa el. Luizen ii mai arunca o privire elfei si apoi isi imita fratele. Fata ramase singura pe holul inundat in semiobscuritate. Intr-un final ofta si deschise usa incet. Ceea ce o uimi prima data fu lumina orbtoare dinauntru. Intra si inchise usa. Dupa ce ochii i se obisnuira cu lumina vazu in sfarsit ce o inconjura. Camera era la fel de inalta ca si camera centrala. Insa aceasta avea tavan. Dar el era perforat in zeci de locuri. Prin gaurile perfect rotunde patrundea lumina de afara iar prin cele trei gauri mai mari se vedea clar albastrul cerului. Peretii erau gri , iar asta ii dadea un sentiment familiar , de parca era din nou in mina. Iedera patrundea si aici si era intesata cu flori minunate. Trandafiri rosii si albastri, crini uriasi albi, lalele rosii si orhidei de toate culorile ce imprastiau un parfum divin. In camera se afla un sifonier mare din lemn inchis la culoare, o masa cu doua scaune , si ele din acelasi lemn , iar scaunele tapitate si moi. Nu existau ferestre, camera era dreptunghiulara, si parea a fi un foisor de gradina. Avea un pat mare , cu tapiterie de lemn si cu perne 4 perne mari si 2 micute si moi. Se tranti cu fundul pe pat si ramase uimita cand se adanci cativa centimetri in saltele. Zambi. Patul era extrem de moale , exact cum ii placea ei. Se ridica si incepu sa scotoceasca prin camera. Langa pat era o noptiera pe care se aflau cateva carti care pareau interesante. In sertarele noptierei am gasit mai multe lucruri utile: hartie, chestii de scris, un ceas de buzunar si multe altele. S-a indreptat spre dulap si l-a deschis. Era deja pe jumatate plin. Erau acolo cateva randuri de haine, lanjerie intima si de pat , prosoape, doua perechi de papuci iar pe usa sifonierului o oglinda uriasa in care se putea privi in intregime. Isi lua micul saculet si isi despacheta lucrurile salvate de la mina. Puse banii in sertarul noptierei. La fel facu si cu celelalte mici lucruri din sac: o papusa din lemn sculptata de Leiz pentru ea, o pereche de ceicei si o bratara primite in dar de la gemeni cand implinise 14 ani, o coronita din flori de camp care nu se vestejeau niciodata primita de la Phenom pe cand aveau 5 ani, un pieptene din argint incrustat cu safire de la Leiz.Se opri cu acesta in mana, revazand scena in minte. Avea cam 7 ani; parul ii crescuse asa mult ca ii depasea talia. Mama ei venise intr-o zi de la piata tinand un pachetel invelit in hartie alba in mana. Il daduse cu zambetul pe buze, spunandu-i sa-l pastreze mereu, sa nu-l piarda. Reveni in camera , uitandu-se cu ochii incetosati de lacrimi la pieptenul care se afla langa celelalte lucruri dragi ei. Puse o cutie de bijuterii mica , facuta dintr-o scoaica pe noptiera. Inchise sertarul si se indrepta spre dulap. Scoase cele doua randuri de haine din sac si le puse aici. Lua apoi lantisorul cu medalionul in chip de fluture, dovada regalitatii sale, si il puse in cutiuta de pe noptiera. Se uita in sus. Prin gaurile din tavan putea vedea cerul care devenise rosu. Isi aminti de ce spusese Amelia. Deschise din nou dulapul si lua un tricou albastru si o pereche de pataloni albi. Isi pieptana parul si si-l impleti intr-o coada lunga.Exact cand si-l prinse auzi un ciocanit in usa.Se duse si o deschise.
-Buna! o saluta Amelia cu un zambet radiant pe fata.Esti gata?
-Gata pentru ce? intreba Elwen.
-Ai sa vezi...ai sa vezi....Dar nu poti mereg asa.Vino ,zise magiciana si intra inauntru.
-Unde sa merg?Amelia? striga exasperata Elwen inchizand usa si urmand-o pe fata cu parul alb.
-Hmm...dupa cum am zis...ai sa vezi acolo.Acum : nu vreau sa ai parul impletit....nu in seara asta. spuse aceasta incepand sa-i despleteasca parul.Elwen o lasa sa faca ce vrea, gandindu-se ca asa va economisi niste timp.Amelia o pieptana din nou, ii prinse in fata cu cateva agrafe, lasandu-i-l liber.
-Acum mai merge.Hai sa mergem...cred ca e timpul.O trase pe elfa afara , in hol. Luizen si Phenom le asteptau deja,
-Veniti!Veniti! chitai Amelia fericita luand-o prin tunelul prin care venisera. Cei trei o urmara, uitandu-se unul la altul, neintelegand nici unul nimic.Trecura prin spalatoria care era pustie, apoi prin coridorul ce ducea spre camera centrala. La capatul acestui tunel se oprira.Amelia se intoarse si le facu cu ochiul.Din camera venea o lumina stralucitoare.Apoi vrajitoarea ii lua pe gemeni de mana si o impinse pe Elwen in camera. Un val de tipete rasunara si ii ranira urechile.Elfa isi duse instinctiv mana la ele si si le acoperi.

.............................................................................................................................................................................................................................

a venit si capitolul 10...nu stiu sigur cand voi mai posta, avand in vedere faptul ca se apropie examenul asa ca sper ca , chiar daca voi lua o pauza, ve-ti ramane cititorii mei si ma ve-ti astepta,
Oricum....sper sa va placa capitolul acesta si astept ca de obicei comentarii, pareri, sfaturi...


Ultima editare efectuata de catre iry_14 in Mar Apr 26, 2011 8:13 am, editata de 1 ori
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
azami
Moderator
Moderator


Numarul mesajelor : 1006
Varsta : 28
Localizare : Pitesti
Data de inscriere : 13/01/2011

MesajSubiect: Re: Ederin   Lun Apr 25, 2011 11:07 pm

Mi-a placut si iar ne lasi in suspans lol
o singura precizare:"Amelia sa ai tu grija de ei ,ok?"nu prea imi suna bine acel ok :| in rest imi place tare mult ca de obicei.
*sper sa postezi curand kiss

_________________
Love is like playing the piano. First you must learn to play by the rules, then you must forget the rules and play from your heart.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://mihaelamotreanu.blogspot.com
Rina.A.S.
Samurai
Samurai


Numarul mesajelor : 288
Varsta : 20
Localizare : Vaslui
Data de inscriere : 02/08/2010

MesajSubiect: Re: Ederin   Mar Apr 26, 2011 8:16 am

Mersi azami-chan ! Ma bucur ca ti-a placut....si da ai dreptate cu acel "ok" e un pic cam prea....contemporan...deci l-am schimbat... Si eu sper sa am curand timp pentru scris :)
Pana data viitoare blobflower
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
Rina.A.S.
Samurai
Samurai


Numarul mesajelor : 288
Varsta : 20
Localizare : Vaslui
Data de inscriere : 02/08/2010

MesajSubiect: Re: Ederin   Mar Mai 10, 2011 7:30 pm

Capitolul 11

Se chinui sa se obisnuiasca cu lumina puternica din camera, apoi, cand ochii nu o mai usturara, isi facu curaj si isi desprinse palmele de pe urechi. Zgomotul se diminuase. Se uita in jur : camera centrala era plina ochi cu lume.Dimineata crezuse ca aceia erau toti, dar acum erau cel putin de trei ori mai multi. Toata lumea se uita la ea si la gemeni, care se aflau in spatele ei. Toti zambeau... Apoi din mulțime se desprinse o fata micuta, cu parul negru si ochii albastri, care se apropie de ea cu un zambet calduros si ii intinse mana:
-Eu sunt Helen, incantata sa va cunosc. Bun venit in Rezistenta. Elwen ii strase mana inca neintelegand ce se intampla. Amelia aparu langa ea si ii spuse ca Helen era prima fata ,dupa ea, care se alaturase Rezistentei. Ea se ocupa cu vrajile aplicate armelor si armurilor. Dupa Helen venira ,unul cate unul, fiecare persoana din sala, iar in timp ce Amelia le spunea cam cu ce se ocupa fiecare, Elwen incerca sa le retina numele. Printre cei care ii atrasesera atentia fura cativa ce aveau unele roluri mai speciale : Anaron si Arien, doua gemene cu parul roscat si ochii verzi stralucitori, se ocupau cu vraja de acoperire.Astfel nimeni nu ii putea descoperi. Riva era cea care alcatuia camerele noi si le decora.Ea de asemenea avea grija de scutul impotriva phoenicsilor si dragonilor. Era jumatatea vrajitor si jumateate gnom, de aici venind dragostea pentru sapaturi. Elwen ii multumise pentru treaba care o facuse in camera ei. Pe urma veni Ael, antrenorul cu spada. Acesta era un baiat inalt si robust, cu parul si ochii negri, care ii spusese ca o astepta la antrenamente sa vada de ce e in stare. Dupa Ael veni randul lui Drannor, un jumate-lilf care avea parul si mai alb decat al Ameliei si ochii extrem de negri. El era cel care aducea provizii si asigura rezervele de apa. Kail, Shad si Everett erau comandanti ai armatei. Cand Elwen intreba cine era generalul afla ca acela era Corellon, blondul alaturi de care plecase Narmen. La inceput nu ii veni sa creada, avand in vedere aspectul si simtul umorului al acestuia, dar Amelia o asigura ca, cu toate ca el era pus pe sotii tot timpul, era unul din cei mai puternici din Rezistenta, si cu siguranta cel mai bun strateg. Apoi afla ca gemenii, Cedric si Edric, erau administratorii ,cei ce se asigurau ca totul e in regula, Rohk era cel ce ii reprezenta in orice intalnire in afara Rezistentei. Putea sa perceapa starile sufletesti ale celor din jur si asta il facea un diplomat excelent. Elliot, baiatul a carei cicatrice o intrigase dimineata, era cel care avea grija de ....grajduri. Elwen ramase cu gura cascata cand afla ca tineua acolo cai si ...dragoni. Se pare ca pana acum erau opt, iar cei ce reusisera sa stapaneasca unul erau : Narmen, Amelia, Corellon, Rohk, Cedric ,Edric, Elliot si Helen. In fiecare luna se organizau expeditii pe campia dragonilor pentru cei ce doreau sa incerce sa imblanzeasca unul. Elfa isi nota in gand sa participe la asta cu prima ocazie.
Dupa ce toata lumea dadu mana cu ea si cu gemenii, fiecare incepura se adune in grupuri. O muzica draguta razbatea de... nicaieri. Cativa dansau, altii priveau o mica scena de teatru, altii duceau in mana pahare cu continut colorat, sau mancau diferite delicatese.
-Ce se intampla de fapt aici? o intreba Elwen pe Amelia.
-Are loc o petrecere in cinstea venirii voastre. Hai luati, zise aceasta inpingand spre ei o tava cu prajituri ce miroseau delicios. Elwen o privi neincrezatoare dar lua una, si la fel facura si gemenii. Erau chiar delicioase.
Isi petrecura urmatoarele ore mancand prajituri, gustand diferitele siropuri de fructe, ascultand povestile celor din jur, vizionand scenele de teatru si Phenom chiar dansa cu Amelia. Luizen fusese invitat de Helen, dar dupa cateva dansuri se declara obosit si se asezara amandoi pe o banca , incepand sa discute de tot felul de chestii. Elwen stause de vorba cu Riva mai mult timp, discutand despre camera elfei si minunatele flori din ea. Dar cand Riva pleca sa vorbeasca cu o prietena de a ei, Elwen ramase singura pe o banca indepartata, uitandu-se cum ceilalti se distreaza. Luizen parea cu adevarat vesel pentru prima data in ultimile saptamani, iar Phenom radea cu gura pana la urechi de Amelia care incerca sa le imite pe papusile pe care un baiat le facea sa danseze pe o mica scena . Se pare ca nu era nicio urma de Narmen si cei cinci cu care plecase dimineata. Elfa se gandi ca , din moment ce lilful era plecat, ar fi putut sa isi dea masca jos si sa se distreze si ea un pic. Dar chiar cand sa se ridice ii aparu in fata sicriul mamei sale si se gandi ca nu poate sa se distreze in timp ce Leiz era inca nerazbunata. O mana i se puse pe umar si o sperie. Se intoarse spre cel care se uita la ea , in felul lui ciudat.
-Buna, Elwen. zise baiatul.
-Buna Rohk, rasufla elfa usurata.
-Nu trebuie sa iti faci griji, sunt sigur ca mama ta ar vrea ca tu sa te distrezi putin, ii spuse baiatul cu ochii de gheata. Isi aminti de faptul ca Amelia spusese ca el putea citi starile celor din jur si ofta.
-Hai vino cu mine, ii spuse Rohk luand-o de mana si tragand-o spre micul ring de dans. Elwen se uita ciudat la el... chiar vroia ca ea sa danseze?
-Nu-ti face griji, stiu ca o sa te descuri grozav. o incuraja in soapta baiatul punandu-i o mana pe umar si una pe talie.
Lui Elwen nu ii lua mai mult de un minut ca sa isi amninteasca toate lectiile de dans pe care Leiz o silise sa le faca cu ea. Incepura se se miste in cercuri largi pe ring, urmand ritmul lent al muzicii. In mod ciudat Rohk o facea sa se simta mai bine. Dupa ce dansul lua sfarsit acesta ii aduse un pahar cu sirop de zmeura si il puse fetei in mana. Apoi incepu sa ii povesteasca despre Rezistenta si cat de minunati si intelegatori erau toti aici. Era sigur ca si ea se va integra rapid.
Pe la mijlocul petrecerii isi facu aparitia si Narmen, incadrat de ceilalti patru consilieri ai sai. Rohk ii spusese ca el isi terminase raportul si plecase inante , dar ceilalti au ramas pana la sfarsitul intalnirii. Narmen o vazu inaintea ei si se indrepta catre locul in care Elwen si Rohk radeau de papusile ce se miscau caraghios pe micuta scena improvizata. Dar cand tanarul lilf o saluta in sopata la ureche, atmosfera se raci automat. Zambetul ei disparu nelasand nicio urma iar Rohk o privi ingrijorat. Ce se intamplase intre cei doi? Dar Narmen, la inceput surprins de schimbarea ei brusca, se prefacu ca nu observa si se aseza intre cei doi, fortandu-l pe Rohk sa se indeparteze de elfa. Apoi incepu sa vorbeasca cu Elwen despre sceneta, razand la scenele amuzante... Dar se vedea ca ea e prea incapatanata ca sa scoata vreun sunet... Se ridica si il chema pe Corellon, ordonandu-i sa mearga si sa ii spuna papusarului sa interpreteze cel mai hilara piesa pe care o stie.
-Imediat , sefu! zise voios blondul si fugi spre papusar. Actualul specatacol se opri la jumatate, chiar cand papusa din carpa ce il interpreta pe un print indragostit, isi marturisea dragostea pentru o fata saraca in fata regelui si a curtenilor.Urmara cateva sosote de protest din partea fetelor captivate de poveste si rasuflari usurate din partea baietilor plictisiti sau dezinteresati. Dar cand Corellon anunta ca Narmen dorea acea piesa toata lumea tacu, curioasa de ce punea la cale conducatorul lor, in timp ce Corellon ii privea amuzat, gandindu-se cat de repede se pot schimba dispozitiile oamenilor. Cand piesa incepu cu aterizarea fortata a personajului principal impins de eroina intr-un perete al "camerei" , cu totii izbucnira intr-un hohot zgomotos... Chiar si Elwen schita un zambet , dar care disparu imediat ce observa victoria de pe chipul lilfului de langa ea. Fata reveni la impasivitatea ei, intorcand capul intr-o parte.Curand Rohk fu strigat de gemenii cu ochii gri. Se ridica si se alatura micului grup format din cei cinci consilieri, fiecare cu cate un pahar in mana si razand tare. Fata isi dori sa plece si ea, dar chiar cand sa se ridice Corellon facu un semn cu capul spre ea si Narmen. Dupa cateva incuviintari vesele din cap, cei cinci venira si se asezara in jurul lor. Asa ca Narmen se vazu despartit de elfa. De o parte a ei statea acum Rohk iar de cealalta Elliot. Rohk se apleca si ii sopti ca ar trebui sa se mai relaxeze putin, iar atunci cand ii lua mana intr-a sa , Elwen chiar il crezu. Mana lui o ajuta parca sa uite ca Narmen era la doar un metru distanta. Se uita in jur. Amelia si Phenom disparusera... probabil puneau ceva la cale impreuna... Luizen era inca impreuna cu Helen , fiecare cu cate un pahar de sirop in mana , razand la o gluma spusa de o papusa de pe scena. Elfa zambi...cu totii se relaxau, deci nu era nimic rau daca incerca si ea un pic. Razbunarea mai putea astepta o noapte.
-Domnita, o striga Corellon. Ii intinse un pahar iar ea il lua fara se mai stea pe ganduri, multumindu-i cu un zambet larg.
-As prefera sa ma strigi Elwen, adauga ea si toti ,cu exceptia lui Narmen care era surprins de cum se comporta ea asa dintr-o data, izbucnira in ras.
-Corellon le vorbeste la toate fetele noi venite, si toate dupa mai mult sau mai putin de o zi il roaga sa le spuna pe nume. ii explica Rohk elfei sursa amuzamentului lor. Elfa izbucni si ea in ras, inducandu-l si mai tare in eroare pe Narmen care se uita incruntat la ea, neintelegand. Oricum... era prima data cand o vedea razand cu adevarat, fiind vesela fara nici o urma de tristete in ochi, deci zambetul ei il lasa cu gura cascata, gandindu-se daca putea fi mai frumosa de atat. Ea avea o aura deosebita si atunci cand era serioasa, trista sau suparata... dar intotdeauna era frumoaa, intotdeauna emana putere, respect , teama.... Acum insa era mult mai frumoasa decat o vazuse el vreodata iar orice alt ceva disparuse , lasand loc doar dragalaseniei si inocentei. Cine ar fi vazut-o acum pentru prima data ar fi crezut-o o fata normala, extrem de frumoasa si ,dupa sclipirea din ochi, extrem de inteligenta. Dar doar atat. Nu ar fi intrezarit nimic din tristetea de dinainte , din lupta si puterea ei, din planurile de razbunare...nimic. Acum Corellon facea glume, iar elfa radea cu gura pana la urechi, la fel ca si ceilalti, uitand de piesa de teatru unde doua papusi se duelau.
Seara continua in felul acesta... Elwen inghiti pahar dupa pahar...si ,nestiind ce e inauntru, incepu sa se simta un pic ametita, dar asta nu o facea decat sa se distreze mai mult. Dansase de cateva ori cu Rohk, apoi cu Corellon ,Cedric si Edric, care se dovedisera a fi foarte simpatici, si chiar si cu ursuzul Elliot care era de fapt la fel de amuzant ca si Corellon. Narmen se ratrasese int-un colt, urmarind-o cu privirea, fericit ca ea era in sfarsit mai deschisa, mai vesela... dar totusi trist pentru ca el nu putea lua parte la fericirea ei. Catre miezul noptii toti incepura sa plece spre camerele lor. Dupa ce patru din consilieri isi luara la revedere de la ei, Elwen ramase doar cu Rohk, dansand pe un ritm foarte lent. Fata nu prea mai era constienta de ce se petrecea in jurul ei deoarece bause destul de mult. Narmen se apropie de ei si il spuse in soapta lui Rohk sa mearga si el la culcare, va avea el grija de Elwen. Acesta incuviinta si il lasa sa o prinda pe fata in brate, continuand dansul. Dupa ce Rohk parasi si el incaperea, Narmen si Elwen ramasera singuri. Fata continua sa se invarta in timp ce mai avea un pic si adormea.
-Multumesc Rohk, sopti ea... ii multumea pentru ca ii daduse curaj...pentru ca o ajutase sa iasa un pic din colivia pe care si-o crease... sa uite de toti cei din jur si de razbunare pentru o seara. Apoi isi lasa obosita capul care i se parea acum prea greu pe pieptul biatului de langa ea, care nu era deloc cine credea ea ca era. Dar asta dura cateva secunde. Cand inspira parfumul celui de langa ea capul i se limpezi si se i usura. Se retrase imediat, constienta total... dandu-si seama cu cine era. Narmen se uita curios la ea... Il duruse ceea ce spusese si faptul ca ea ar fi asa...apropiata de Rohk, dar totusi era fericit ca in sfarsit se eliberase si un pic. Dar acum ea statea ca trasnita in fata lui holbandu-se la el. Baiatul fu prea absorbit de lacrimile ce isi faceau loc in ochii ei, ca sa vada palma ce se apropia de fata lui.

......................................................................................................................................................................................................

uite si capitolul 11...scuze de pauza lunga.... dar ma tem ca va fi urmata de alta si mai lunga :-< in orice caz , sper sa va placa noul capitol si sa continati sa cititi chiar si dupa pazuzele ce vor urma.
Astept comentarii de la voi...:)
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
azami
Moderator
Moderator


Numarul mesajelor : 1006
Varsta : 28
Localizare : Pitesti
Data de inscriere : 13/01/2011

MesajSubiect: Re: Ederin   Mier Mai 11, 2011 6:00 am

:D foarte tare :D
mi-ar fi placut sa vii repede cu continuarea pt ca lucrurile au luat o intorsatura foarte interesanta,dar nu conteaza cand o sa postezi eu oricum o sa raman o cititoare fidela kiss

_________________
Love is like playing the piano. First you must learn to play by the rules, then you must forget the rules and play from your heart.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://mihaelamotreanu.blogspot.com
Rina.A.S.
Samurai
Samurai


Numarul mesajelor : 288
Varsta : 20
Localizare : Vaslui
Data de inscriere : 02/08/2010

MesajSubiect: Re: Ederin   Mier Mai 11, 2011 6:28 am

Ohhh.... Mercy mult Azami >:D< >:D< Si eu as vrea sa am mai mult timp sa scriu... :-< dar au inceput tezele, simularile si orele de pregatire cu sutele :((( nu mai am timp de nimic deci...
Dar ma bucur ca o sa ramai cititoarea mea fidela in continuare;)
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
Rina.A.S.
Samurai
Samurai


Numarul mesajelor : 288
Varsta : 20
Localizare : Vaslui
Data de inscriere : 02/08/2010

MesajSubiect: Re: Ederin   Joi Iul 21, 2011 1:11 am

Pai...uite ca vine si capitolul 12 :) Imi cer mii de scuze pentru pauza extrem de lunga...chiar nu planuiesem sa dureze atat.... :D Sper totusi ca urmatorul capitol se va ridica la asteptarile voastre :)

Capitolul 12

Prima palma îl lovi din plin, cu toata puterea de care era tânara în stare. El o privi mirat, dar îi prinse încheietura atunci când ea ridica a doua oara palma.
-Hei ce te apuca? o întreba, cu toate ca stia deja raspunsul.
Elwen îsi trase furioasa mâna si o lua la fuga prin culoar. Prea târziu însa îsi dadu seama ca înca nu învatase cum trebuie drumul spre camera ei. Se trezi intr-o încapere întunecata, ai carei pereti pareau a fi dintr-un cristal negru, în care se reflectau stelele ce se vedeu prin gaurile din tavan. Astfel, pereti, cât si tavanul si podeau negre te faceau sa te crezi în largul univers presarat de stele. Merse cu mâna înainte pâna dadu de un perete, apoi se lasa sa alunece jos, punându-si capul pe genunchi. Plângea cu toate ca nu stia de ce... Deodata auzi pasi intrând în camera... Se gândi ca poate era Narmen care o cauta. Pasii se îndreptara spre ea si fata se facu mica sperând ca nu o va vedea. Dar vocea care razbatu linistea nu fu a lilfului.
-De ce esti asa trista? Baiatul se apropie si , luând loc lânga ea, îi lua mâna într-a sa. O senzatie de liniste o umplu în timp ce privea în ochii lui înghetati si melancolici.
-Mersi, sopti fata.
-Nu ai pentru ce îmi multumi. Ce ti-a facut Narmen? întreba Rohk în soapta.
Dar ea nu dorea sa vorbeasca despre asta. Clatina din cap alungând noul rând de lacrimi. Ramasera acolo pâna când Elwen se linisti, apoi Rohk se oferi sa o conduca spre camera ei. Drumul fu linistit... Elwen îsi asternuse iar masca aceea de gheata pe chip dar baiatul nu comenta nimic. În fata usii el îi ura noapte buna, apoi se îndrepta spre camera lui. Elfa intra si închise usa dupa ea. Se mai uita o data la camera aceea minunata si inhala puternic parfumul florilor, apoi se schimba în ceva mai lejer si se pregati de culcare. Chiar când sa atipeasca cineva batu cu putere în usa. Se ridica enervata, îsi lua sabia în mâna si deschise usa. În fata îi aparu un Narmen transpirat, care abia mai respira. Se uita uimita la el.
-Esti...aici, reusi el sa articuleze cu rasuflarea întretaiata.
-Da, raspunse ea rece. Unde altundeva ar trebui sa fiu? El o privi surprins, apoi întelese... Elwen cea de gheata se întorsese.
-Am crezut ca poate... nu vei reusi sa gasesti drumul spre camera... sopti el.
-Nu l-am gasit. Expresia lui se schimba în nedumerire. Rohk mi-a aratat drumul. continua ea vazând expresia de mirare si apoi frustrare de pe chipul lui. Acum as vrea sa dorm... asa ca daca nu te superi... zise închizând usa.
Narmen ramase câteva clipe în fata usii ei, digerând informatia. Apoi, soptind un noapte buna, intra pe usa urmatoare, bucurându-se de racoarea si linistea oferite de camera lui. Înca nu apucase sa intre de când venise. Saculetul cu lucrurile din calatorie îl astepta lânga usa. Camera era exact asa cum o lasase. Iedera verde acoperea peretii precum o plasa, florile marunte se zareau rareori prin ea, dar mirosul lor îl îmbata rapid. Patul îl ademenea spre somn, dar nu avea timp de asta. Despacheta si apoi se aseza la masa si începu sa citeasca rapoartele care se adunasera cât timp fusese plecat. Dar atentia îi era repde distrasa. Acum stadea cu spatele lânga peretele dinspre camera lui Elwen... Urechile ascutite îl ajutau sa auda respiratia regulata a fetei de dincolo. Scutura de câteva ori din cap si se întoarse la raporturile lui. Se pare ca dragonii nu le mai creau probleme, fiintele umane nu se mai apropiasera de vulcani, productia de arme si armuri era prospera, alimentele se înmulteau pe zi ce trece datorita gradinii lor. Narmen îsi puse în gând sa mearga pâna la acestea mâine dimineata. Relatia cu popoarele aliate era mai buna ca oricând. Totul parea în ordine. Asta pâna ajunse la unul din cele mai recente rapoarte. Strajerii de la intrare raportasera ca acum aproximativ o saptamâna vazusera o legiune de barbari trecând prin fata Gorathului. Dadusera ocol vulcanilor, îi studiara îndeaproape toata ziua, iar noaptea plecasera spre tinutul dragonilor. Nu se mai întorsesera, dar spionii comfirmara ca barbarii îsi facusera tabara nu departe de aici si pareau sa se pregateasca de o lupta. Jos, chiar sub ultimul rând al raportului, gasi o nota, mânzgâlita în viteza: "Nu barbari, mercenari angajati". Scrisul era a lui Darius, comandatul grupului de spioni. Deodata în camera alaturata rasuna un tipat scurt. Se ridica alarmat, dar o auzi pe ELwen mormaind un "al naibii cosmaruri" asa ca se mai linisti...
Elwen se ridica din patul ud de transpiratie si bau apa pe saturate din carafa de pe masa. O visase iar pe Leiz. Era mai mult o amintire. Ea se învârtea vesela intr-o rochita albastra de vara. Nu avea decât 4 ani. Mina lor era mai primitoarea ca oricând iar ea era fericita. Apoi se întoarse spre Leiz si înlemni. Aceasta era plina de sânge, batjocurita, torturata si urla dupa razbunare. Elwen, fetita începuse sa tipe. Apoi în spatele mamei ei aparu un barbat cu o pelerina neagra pe umeri care avea o coroana bogat ornamentata pe cap. Acesta îsi ridica sabia si o strapunse pe Leiz stropind-o pe fetita de sânge. Mama ei cazu la pamânt si singurul scut dintre ea si acel monstru disparu. Regele Tefer se îndrepta cu pasi mici spre ea. Nu îi vedea ochii, erau ascunsi în umbra... Doar acel zâmbet diavolesc. Se trezise urlând fix când sabia lui îi atingea inima. Crezuse ca scapase de cosmauri... Acel cosmar însa îi arata din nou crudul adevar.
-Stiu ca am gresit, sopti ea în pustiul camerei. Stiu ca nu ar fi trebuit sa las garda jos. Îm pare rau, zise si izbucni în lacrimi. Cadavrul mamei ei îi tot aparea în fata... Apoi cel al tatalui ei din vis. Curând însa ceva o facu sa tresara violent. O amintire din noaptea în care murise Leiz. O familie fericita... O femeie, o elfa cu un nou nascut în brate si o fetita si un baietel micuti pe lânga ea, asteptându-si sotul sa vina din misiune. Dar el nu avea sa se mai întoarca...
Fusese ucis... ea îl ucisese. Se apuca cu mâinile de cap încercând sa-si scoata imaginea cu ea si cu barbatul acela la picioareplin de taieturi si într-o balta de sânge, fara cap. Apoi o imagine cu elfa si copii de mai devreme descoperind cadavrul... Ce facuse? Il urâse pe acel barbat pentru ce îi facuse ei si îl ucisese fara sa se gândeasca ca provoca acelor copii aceiasi durwere pe care soldatul i-o pricinuise ei.
-Un monstru...sunt un monstru, îsi sopti ea uitându-se în gol. Nici macar nu era vina lui... El doar îndeplinea o porunca, continua în stare de soc...
Nu auzi usa deschizându-se , nu îl auzi pe baiat intrând...
-Elwen, Elwen? o scutura Narmen îngrijorat. Fata nu parea sa fie constienta. " un monstru...sunt un monstru" continua sa repede încet în timp ce lacrimile îi curgeau fara oprire pe obraji. Narmen o ridica în brate si o duse pe pat. O aseza si o înveli. Ea continua sa priveasca în gol si sa murmure acea letanie nesfârsita. O striga de sute de ori pe nume dar ea nu îi raspundea. Îi misca mâna, îi flutura degetele în fata ochilor... Nimic. Nu mai stia ce sa faca... Asa ca rosti o formula de somn si o lasa sa alunece în subconstient. Ramase acolo pâna ce cerul incepu sa bata spre gri , apoi se ridica obosit si merse în camera lui apucându-se din nou de rapoarte. Termina chiar când soarele îi lumina camera si afara usile începura sa se deschida umplând holul de agitatie. Îsi sprijini capul de spatarul înalt al scaunului si fara sa-si dea seama adormi.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
azami
Moderator
Moderator


Numarul mesajelor : 1006
Varsta : 28
Localizare : Pitesti
Data de inscriere : 13/01/2011

MesajSubiect: Re: Ederin   Joi Iul 21, 2011 10:57 am

Hei,nu conteaza cat a fost de lunga pauza,dupa cum ti-am promis raman o cititoare fidela :D
Mi-a placut ca de obicei si sper ca de acum incolo sa postezi mai des...
Astept continuarea :D

_________________
Love is like playing the piano. First you must learn to play by the rules, then you must forget the rules and play from your heart.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://mihaelamotreanu.blogspot.com
Rina.A.S.
Samurai
Samurai


Numarul mesajelor : 288
Varsta : 20
Localizare : Vaslui
Data de inscriere : 02/08/2010

MesajSubiect: Re: Ederin   Joi Iul 21, 2011 10:41 pm

multumesc azami >:D<
Continuarea va veni destul de curand :)
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
Rina.A.S.
Samurai
Samurai


Numarul mesajelor : 288
Varsta : 20
Localizare : Vaslui
Data de inscriere : 02/08/2010

MesajSubiect: Re: Ederin   Sam Iul 23, 2011 2:38 am

Dupa cum am promis: Capitolul 13. Lucrurile incep sa se miste ;) Astept comentarii si pareri :D


Capitolul 13

Elwen se trezi cu o durere ingrozitoare de cap. Ultimul lucru pe care si-l amintea era ca se ridicase sa bea apa dupa un cosmar ingrozitor... Dar nu mai stia cum a ajuns inapoi in pat. Se ridica, se spala in micutul lighean de piatra si se privi in oglinda de deasupra lui: avea cearcane si urme pe fata de parca ar fi plâns. Se imbraca , isi lega sabia la cingatoare si se pregati sa iasa. Apoi isi aminti ca habar nu avea unde sa se duca. Chiar atunci la usa batu cineva si cand deschise, Amelia navali inuntru, vesela ca intotdeauna.
-Deci tu esti deja pregatita, spuse vrajitoarea multumita. Sa mergem. Trebuie sa ii luam si pe Phenom si Luizen.
-Unde mergem? intreba Elwen urmand-o in hol si inchizand usa.
-Sa va arat locurile. Trebuie sa invatati rapid. Stii sa te intorci in dormitor? Din Sala Mare cel putin? intreba Amelia.
-Sala Mare fiind?
-Cea de la intrare, in care s-a tinut petrecerea. Elwen se gandi bine, reconstruind drumul in minte.
-Da. spuse hotarata.
-Bun. raspuns vrajitoarea dand cu pumnul in usa lui Phenom si repetand gestul cu cea a lui Luizen. Ambele usi se deschisera repede.
-Neatza! zise vesel Phenom. Luizen le saluta dand din cap.
-Cum va simtiti, baieti? intreba Amelia cu o umbra de amuzament in voce.
-Mi se invarte capul putin dar in rest e bine, spuse Phenom. Amelia? Ce ai pus aseara in paharele alea?
-Secret! spuse vrajitoarea facandu-i cu ochiul. Luizen?
-Eu sunt bine , mersi. Elwen? Tu nu arati prea bine.
-Nu , nu. Sunt in ordine. zise elfa inca gandindu-se la ce se intaplase noaptea trecuta. Tot ce isi putea aminti era o stare de spaima si vinovatie terifianta.
-Bun. Atunci sa mergem. Elwen tu du-ne in Sala Mare. zise Amelia. Elfa o lua inainte, sigura pe ea. Trecu prin tunelul scurt, apoi traversara spalatoria care misuna de lume. Cateva persoane ii salutara din mers. Helen era intr-un colt discutand cu o fata cu parul rosu inchis, tenul palid si ochii verzi stralucitori. Cand ii observa le facu entuziasmata cu mana. Luizen ii raspunse la fel si pe chipul lui Phenom se lati un zambet diabolic.
-Hei fratioare te-ai incins? intreba el. Luizen se uita urat la el si il lovi cu pumnul in umar, sub rasul isteric al Ameliei si al fratelui sau. Elwen ii conduse prin tunelul cu felinarele licuricilor si ajunsera in Sala Mare care era aproape goala.
-Unde e toata lumea? intreba Elwen.
-La treaba. Si eu trebuie sa plec curand, dar vreau sa va arat intai cum stau lucrurile pe aici. zise Amelia si ii conduse spre tunelul vecin cu cel ce duce spre dormitoare. Era intunecat si ingust....licuricii luminau doar o data la cativa metri. Intr-un final am intrat intr-o incapere extrem de lunga, construita din acelasi material ca si incaperea ce oglindea stelele de noaptea trecuta. De-a lungul peretilor se aliniau zeci de usi negre, cu numele a cate trei persoane pe ele. Curand Elwen dadu peste o usa cu numele ei , al Ameliei si al lui Helen.
-Aceasta este baia noastra, spuse Amelia zambind. O sa o impartim. Elwen dadu din cap si retinu numarul usii: 32. Isi continuara drumul pana ce gasira usa numarul 59. Aceasta avea incrustate pe ea numele lui Luizen, al lui Phenom si al lui Elliot. Baietii tocmai se pregateau sa intre inauntru la indemnul Ameliei cand o voce alertata rasuna din toti peretii:
- Alerta de gradul 5!! Toti cei ce stiu sa lupte sa vina pregatiti in Sala Mare! cu asta vocea se stinse. Amelia se albi la fata.
- Sa mergem! tpa ea si incepu sa alerge spre tunel. In timp ce alergau mai multe persoane iesira si ele in fuga din bai si ii imitara.
-Amelia ce inseamna alerta de gradul 5? intreba Elwen.
-Suntem atacati! raspunse vrajitoarea in timp ce mari ritmul. Cand ajunsera in Sala Mare aceasta fremata de lume. Toti erau inarmati, cu sabiile in mana, legandu-si armurile. Cei cinci consilieri dadeau ordine in fata tuturor grupandu-i in mici garnizoane. Amelia ii conduse repede pana la ei.
-Cine ataca? intreba ea luand o platosa usoara pe care i-o intindea Corellon si fixandu-si-o. Rohk se apropie de Elwen si ii intinse si ei una asemanatoare, ajutand-o sa si-o puna.
- Legiunea de mercenari care a aparut zilele trecute. Amelia incuviinta si isi lega sabia la brau. Gemenii erau si ei pregatiti.
- Amelia? I-ai vazut luptand? o intreba Corellon dand din cap spre cei trei nou veniti.
- Da. Luizen si Phenom sunt la fel de buni ca si noi doi, dar Elwen l-a invins si pe Narmen. spuse aceasta hotarata. Toti isi indreptara capul spre elfa.
-Apropo de Narmen, zise generalul, asezandu-i pe gemeni in linia intai, nu il gasim nicaieri.
-Tsst! La naiba! injura Amelia. Singurul loc din care nu ar fi auzit alarma ar fi dormitoarele. Elwen! striga ea. Elfa ridica privirea. Du-te si vezi daca e in camera lui. Pariez ca iar si-a pierdut toata noaptea in hartoagele alea. Elwen dadu sa protesteze dar Amelia ii taie vorba.
-Noi toti trebuie sa ramanem aici, sa organizam rezistenta. Du-te! Si.. nu te mai obosi cu batutul la usa...oricum daca e acolo nu te va auzi.
Elwen o lua la fuga prin tunelul gol. Spalatoria era pustie, la fel si sala dormitoarelor. Multe usi erau deschise, semn al agitatiei in care posesorii isi parasisera camera. Ajunse in fata camerei lilfului si nevali inauntru. Il vazu din prima. Statea pe un scaun inalt, si dormea cu capul pe masa din fata lui care era plina de hartii. Amelia avusese dreptate, patul nici macar nu fusese atins. Se duse repede spre el. Si in acel moment isi aminti totul. Cosmarul, amintirile, vinovatia, apoi pasi si cineva o intinsese pe pat. Ii auzea vocea in ceata strigandu-i numele si apoi o mica letanie urmata de incosntienta. Scutura din cap. Se va gandi la asta mai tarziu... acum trebuia sa il trezeasca. Ii puse o mana pe umar si il impinse un pic cam tare , strigandu-l. Narmen deschise ochii somnuros. Apoi o vazu si se trezi , sarind in picioare.
- Ce se intampla? intreba el observandu-i platosa.
- Suntem atacati. spuse fata rece. El o privi uimit apoi fugi la dulap, isi scoase propria paltosa si o puse pe el. Iesi rapid din camera legandu-si sabia la brau si tinand un coif in mana.
- Cine ataca? intreba alergand spre Sala Mare.
- Un grup de mercenari, spuse elfa urmandu-l. Narmen injura scrut.
-Multumesc! murmura elfa cand sa iasa din tunelul cu licurici. Lilful inlemni si se intoarse spre ea. Pentru azi noapte, raspunse ea intrebarilor nepuse.
-Nu ai pentru ce. spuse el zambind. Te simti mai bine?
- Da. Ar trebui sa ne grabim, raspunse ea revenind la atitudinea de gheata. Intrara in Sala Mare unde Amelia, Helen, Elliot si Rohk conduceau cate o garnizoana. Doua insa nu aveau pe nimeni in capul lor. Narmen prelua rapid conducerea uneia.
- Elwen, aia e a ta. spuse Corellon si i facu cu ochiul. Elfa il privi uimita dar Narmen ii facu semn sa vina in capul coloanei de soldati si ea asculta. Luizen era in garnizoana ei, Phenom intr-a lui Narmen. Corellon statea in fata tuturor. Isi scoase sabia din teaca si comandantii garnizoanelor il imitara, urmati de cei din spate. Incepura un mars rapid prin tunelul prin care Elwen si ceilalti venisera cu o zi in urma. La intrare, pe langa Jared si Alban ii mai asteptau inca patru baieti si o fata, imbracati in haine negre si cu fetele acoperite. Narmen se rupse din formatie si se indrepta spre unul din acei indivizi ciudati.
-Neata Darius. Cam cati sunt? Si unde? intreba el.
- Buna Narmen, raspunse numitul Darius. Sunt in jur de 100-120. Si marsaluiesc spre intrare. Se pare ca au fost platiti sa ne gaseasca si sa ne decimeze. Vocea baiatului era hotarata, rece, calculata. Ah...si sunt doar niste oameni. E adevarat ca au arme si armuri bune, dar sunt doar niste oameni, niste pribegi fara un scop in viata care au fost adunati de pe drumuri.
-In regula. Corellon! striga Narmen.
-Da sefu?raspunse generalul aparand langa el.
- Cati suntem?
-In jur de 90. raspunse acesta. Narmen zambi.
-Sunt ca si morti. Daca ei cred ca au sa dea peste o banda de adolescenti inofensivi si neajutorati, se inseala amarnic. Nu ar ajunge din 500 sa ne invinga. Nu-i asa lume? striga el spre ceilalti. Toti ii raspunsera cu un strigat. Atunci sa mergem. spuse Narmen si isi indrepta sabia spre iesire. Darius si ai lui se amestecara in multime scotand niste cutite scurte practic de nicaieri. Iesira in lumina palida a soarelui cu capul sus, gata de o zi sangeroasa.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
azami
Moderator
Moderator


Numarul mesajelor : 1006
Varsta : 28
Localizare : Pitesti
Data de inscriere : 13/01/2011

MesajSubiect: Re: Ederin   Sam Iul 23, 2011 7:59 am

Ma bucur sa vad ca noul capitol a venit asa repede si tot ce pot sa spun e ca astept continuarea pt ca m-ai lasat in suspans lol
Chiar sunt curioasa sa vad cum ai sa descrii lupta :D

_________________
Love is like playing the piano. First you must learn to play by the rules, then you must forget the rules and play from your heart.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://mihaelamotreanu.blogspot.com
Rina.A.S.
Samurai
Samurai


Numarul mesajelor : 288
Varsta : 20
Localizare : Vaslui
Data de inscriere : 02/08/2010

MesajSubiect: Re: Ederin   Mar Aug 09, 2011 3:05 am

a venit si capitolul 14 :D sper sa ma ridic la asteptarile tale azami>:D<


Capitolul 14

Valea ingusta era asemenea unui gat de sticla. La intrarea in ea se zarea legiunea dusmana. Odata ce intrau nu aveau scapare decat daca se retrageau. Membrii rezistentei se grupara in linii iar apoi acoperira intrarea in "fortareata" cu o bariera. Narmen era langa Corellon discutand strategia. Vrajitorii iscusiti suira pe dealurile ce margineau valea ingusta, unul fiind cel de pe care coborasera Elwen si ceilalti cu o zi in urma, iar celalalt drumul ce ducea spre campia phoenicsilor. De acolo de sus urmau sa arunce blesteme asupra armatei inamice si vraji de protectie asupra camarzilor lor. Anaron si Arien, gemenele roscate de seara trecuta stateau de o parte si de alta a intrarii in Rezistenta pentru a putea apara bariera ce o acoperea. Vrajitorii erau bine organizati, isi stiau locurile, intai unul defenziv, apoi unul specializat in aparare, si tot asa. Darius si ai lui disparura pentru a putea fi zariti uneori in jurul consilierilor. Ei aveau rol de ai ajuta pe acestia in lupta si de a se asigura ca ei scapa cu orice pret. Arcasii stateau in linie pe dealul Rezistentei, in spatele tuturor, cu arcurile si arbaletele intinse la maxim. Jos, in prima linie, se aflau lancierii, 10 la numar, in frunte cu Elliot, care era inarmat cu o lance lunga de otel ce sclipea in lumina soarelui abia trezit. Apoi venea linia intai, elita Rezistentei. Aici se aflau Narmen, Corellon, Cedric, Edric, Rohk, Amelia, Helen, si Elwen, cu mainile stranse pe garda. Apoi urmau toti ceilalti, cam 30, cu spadele scoase, asteptand ordinul generalului. In spatele lor se afla Garda Extrema: 10 baieti voinici ce tineau scuturi imense , dreptunghiulare, acoperite cu tepuse lungi de fier. Acestia formau ultima rezistenta. Ei puteau la nevoie construi un zid de nepatruns, in spatele carora membrii rezistentei se puteau retrage in voie.
Oastea straina se apropia de intrare si primele lor strigate barbare ajunsera rapid la ceilalti. Corellon ii lasa sa se apropie un pic, apoi ridica mana spre cer si urla un descantec ce forma un steag albastru pe cer. Semnalul pentru vrajitorii de pe dealuri. Cei defensivi incepura sa arunce blesteme, nimerind intotdeauna, lasand mutatii si arsuri pe corpurile vrajmasilor. Steagul se facu din albastru rosu si cerul se umplu de sageti. Primii 20 de dusmani cazura rapusi, tranformati in mutanti apoi in arici. Steagul lui Correlon se transforma in mici scantei, scanteiile in sageti multicolore ce acoperira iesira din vale, tranformandu-se intr-un scut. Cu un urlet, Elliot se acoperi cu scutul si porni in fuga spre vrasmasi cu lancea in fata, urmat de ai lui. Corellon ii lasa cateva secunde avans apoi se napusti si el dupa camarazii sai. Restul il urma. Elwen nu urla la fel ca cei din jur. Forma in schimb o bariera groasa in jurul ei, isi acoperi sabia cu un descantec si alerga alaturi de cei din linia intai. Impactul fu ca un tunet. Otelul se lovi de otel si vibra in mainile strajerilor. Lancile patrusera in primele lor victime si le lasara fara suflare. Apoi zidurile de otel se lasara in jos, pe spate si restul Rezistentei pasi pe ele, aruncandu-se in zbor, cazand apoi cu spatele infipte in carnea dusmanilor. Elwen se avanta in lupta mai repede ca oricine. Mintea ei era limpede. Un singur gand: sa lupte, sa ucida, sa castige terenul de batalie pas cu pas, asa cum ar fi castigat razbunarea mamei sale. Sabia ei intalni primul dusman si matahala acea de om ii zambi batjocuritor. Elwen ii infipse sabia in gat, inainte ca el macar sa se gandeasca sa atace. Cu un gand mercenarul zbura cativa metri din calea ei. Dusmanii incepura sa vina, toti increzatori, toti privindu-i ca pe niste copii scapati din leagan. Elwen il zari pe Narmen la un metru de ea. Statea spate in spate cu Darius, amandoi luptand fulgerator de repede. Constituiau perechea perfecta. Luizen si Phenom erau in spatele lor, distrugand pe oricine trecea de prima linie. Elwen se concentra asupra luptei sale. Incheietura i se misca automat. Ataca si para, para si iar ataca, intr-un ciclu nesfarsit. Dusmanii o incercuisera. Sabiile lor se ridicara deasupra ei, gata sa o ceoparteasca. Elfa se apleca repede ca fulgerul, lua o sulita de jos si incepu sa o invarta in jurul ei, racnind o formula de care nu isi mai aducea aminte sa o fi auzit undeva. Cercul trasat de lance lua foc. Un foc negru ce se indrepa spre mercenarii si ii facu pulbere. Elwen sari prin scanteile negre si se napusti asupra urmatorului dusman, apoi urmatorul si urmatorul. La un moment dat se intalni cu Helen. Il pulberiza pe vrajmasul ce agita o bata uriasa in fata micutei vrajitoare, o saluta din cap si mai dobora unul. Luizen castigase teren in fata ei, il ajuta pe Corellon cu o duzina de dusmani. Totul mergea repede si usor. "Prea usor" gandi elfa daramand un om-monstru de 2 metri. Apoi bariera lui Corellon de la iesire se sparse in mii de bucati. In locul ei stateau cinci dusmani imbracati in haine lungi, cu mainile spre cer.
-Vrajitori. striga Narmen. Darius se uita dezorientat in jur. Apoi in spatele vrajitorilor inamici aparu o cusca. Un descantec al celui din mijloc si usa de lemn se dadu in laturi. Toti inlemnira. Vrajitorii se facura nevazuti. In locul lor statea acum un phoenix urias cu aripile de foc desfacute. Ciocul pasarii se deschise si tipatul ei zgaraie timpanele ostasilor. Elwen simti ceva ciudat infiltrandu-se in minte. O furie, furie oarba si durere. Dar nu era ale ei. Erau ale pasarii, stia asta. Phoenixul incepu sa inainteze, scuturandu-si coama si aripile de foc peste cei de jos. Elwen se simti deaodata legata de acea pasare. Sentimentele lor, atat de asemanatoare se intersectau acum in mintea ei. Elfa fu prima care reporni atacul. Chema in minte imaginea monstrului cu coroana pe cap de noaptea trecuta si simti cum inima si mintea ii iau foc. Auzi ca prin ceata strigatul lui Narmen care isi chema dragonul. Se avanta in mijlocul dusmanilor inspaimantati doborandu-i rand pe rand , cu spada si gandul, umplandu-se de sangele lor, calcand peste cadavrele lor dezmembrate. Simtea mintile tuturor celor din spate cum o privesc. Nimeni nu mai facea nici un pas. Dragonul lui Narmen aparuse, dar stapanul sau era prea absorbit de dansul mortal al elfei ca sa atace. Apoi cineva se desprinse din multime. Luizen alerga spre ea. Stia ce avea sa se intample. Ea va fi din nou absorbita de ura. Va distruge totul din nou. Ii striga lui Corellon sa isi retraga oamenii daca ii mai dorea in viata si generalul il asculta, sunand retragerea. Elwen inceta sa isi mi foloseasca sabia, dandu-i drumul in raurile de sange de pe jos. Continua un mers calm spre pasarea ce o astepta acum linistita. Dusmanii isi revenisera din uimire si veneau spre ea sa o atace sau incercau sa se repeada asupra celor din Rezistenta. Dar erau cu totii aruncati in aer, rupti in bucati ce patau pamantul cu sange, creand raulete ce formau o harta complicata in jurul elfei ce continua sa inainteze. Apoi, cand se afla la cativa metri de phoenix, Luizen ii aparu in fata si ii urla sa isi revina. Pasarea din spatele baiatului se agita si tipa, varsand o flacara asupra lui. Elwen tipa, cu voce si in gand, obligand pasarea sa se opreasca. O cascada de apa se rasturna asupra lui Luizen si Helen aparu de nicaieri, ridicandu-l pe ranit in brate si disparand din nou. Elwen se indrepta din nou spre phoenixul care o privea curios. In mintea ei , ura lui se confrunta cu a ei, mania lor se combina, iar elfa ataca cu tot ce putea scutul ce o despartea de mintea phoenixului. Curand acesta ceda in fata magiei lui Elwen si mintile lor se contopira. Fata simti cum furia pasarii devinde furia ei, cum durerea ei devine a phoenixului. Ii simti gandurile arzatoare ca lava cum o contropesc. Ii simti ura legata de fiintele ce il incatusasera. Dar el stia ca ea nu era astfel. Ea era diferita. Ea era ca el. O creatura puternica ce ii putea face pulbere pe toti. O creatura plina de ura si durere. O creatura patata de sange. Elwen simti cum mintile lor iau foc si se transforma in cenusa. Apoi din cenusa renascura noi ganduri. Ganduri ce erau acum unite pe veci si fata simti ca phoenixul si ea erau o singura fiinta.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
azami
Moderator
Moderator


Numarul mesajelor : 1006
Varsta : 28
Localizare : Pitesti
Data de inscriere : 13/01/2011

MesajSubiect: Re: Ederin   Mar Aug 09, 2011 9:25 am

Foarte interesant :D
Pe tot parcursul lecturii nu m-am gandit decat ca asta numai o lupta dreapta n-a fost lol
Bietii mercenari:))))

_________________
Love is like playing the piano. First you must learn to play by the rules, then you must forget the rules and play from your heart.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://mihaelamotreanu.blogspot.com
Ridia
Daimyo
Daimyo


Numarul mesajelor : 496
Varsta : 21
Data de inscriere : 30/12/2009

MesajSubiect: Re: Ederin   Vin Mai 11, 2012 12:45 am

Interesant, sunt curioasa ce se intampla in continuare. Inca ceva, imi plac foarte mult numele personajelor .^^

_________________
Love Lidia

Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
azami
Moderator
Moderator


Numarul mesajelor : 1006
Varsta : 28
Localizare : Pitesti
Data de inscriere : 13/01/2011

MesajSubiect: Re: Ederin   Vin Mai 11, 2012 10:53 am

Si eu sunt curioasa :( sper ca o sa vina candva si continuarea,chiar mi-a placut povestea asta,as vrea s-o vad dusa pana la final ;;)

_________________
Love is like playing the piano. First you must learn to play by the rules, then you must forget the rules and play from your heart.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://mihaelamotreanu.blogspot.com
Rina.A.S.
Samurai
Samurai


Numarul mesajelor : 288
Varsta : 20
Localizare : Vaslui
Data de inscriere : 02/08/2010

MesajSubiect: Re: Ederin   Dum Iul 29, 2012 9:53 am

Hei lume :D zilele astea am dat peste forum si m-am uitat din nou pe aici:o3 mi-a fost dor de forumul acesta :o3. Am vazut ca am un nou cititor:"> Mersi de aprecieri Ridia >:D< Astazi am citit din nou ce am scris la Ederin si am scris capitolul 15, M-am gandi sa il postez sa vad ce parere aveti. Trebuie sa va anunt ca m-am decis sa tai dialogul de la intrunirea regilor din prolog ca sa pot sa il dezvolt in capitolul acesta>:D< sper sa va placa.

Capitolul 15

Intr-un final toti membrii consiliului iesira si usile se inchisera cu o bufnitura surda. Regele privi in jur sfarsit. Se aseza pe tronul ce i se parea acum facut din spini nu din catifea moale. Se ridica si se aseza de data asta pe treptele ce duceau la scaunul regal. I se parea ca trecuse o vesnicie de cand ramasese ultima data singur intr-o camera, doar el si gandurile sale. Si totusi de 17 ani isi simtea mereu sufletul gol si singur. In minte ii aparu imaginea dragei lui regine pe vremea cand erau numai niste copii. O intalnise prima data cand el avea 14 ani. Ea in anii elfilor era mai mica ca el, dar cand o vasuse alergand printre tufele de trandafir din gradina regala a elfilor i se paruse o tanara fermecatoare, aproape o fanasma. O urmarise fascinat de frumusetea ei pana ce ea se oprise, il luase de mana si ii zambise. Apoi monarhii elfilor, parintii ei, si cei doi frati mai mari ai fetei aparusera si mama fetitei o strigase sa vina la ea. Tefer se intorsese la Leila si Enius si plecase acasa. Cand implinise 20 de ani si venise vremea sa-si aleaga o sotie, a propus-o pe fetita elfa din amintirile sale. Aceasta acceptase imediat marturisind ca se gandise cu drag de multe ori la baiatul care o tinuse de mana in gradina. Petrecusera impreuna 3 ani minunati plini de fericire. Asta pana la moartea Leilei. Leiz mai avea doar 2 luni pana trebuia sa nasca. Intotdeauna blestemase timpul. Daca Leila ar mai fi trait macar 2 luni sotia si copilul sau ar fi fost langa el acum. Si totusi era si vina lui. Nu se impotrivise destul atunci la consiliul regilor. O amintire ii zbura prin minte.
“ – Cred ca singura cale e sa scapam de toti cei ce pot deveni blestemul acestei lumi, propuse Xenon, regele oamenilor.
- Vrei sa spui... se uita la el mirat tanarul Raliramal, unul din gemenii elfi.
-Profetia spune ca dupa moartea Leilei se va naste un copil blestemat. Trebuie doar sa scapam de amenintare. Se explica crudul Xenon.
-Nu poti face asta! Sari si celalalt rege elf. Poporul nostru, spuse el, s-a imputinat oricum. Copii elf-puri se nasc tot mai rar. Iar voi vreti sa ii ucidem si pe ei?
Zumbazir, regele gnomilor, zise acelasi lucru despre poporul sau.Toti le-au dat dreptate. Atunci regele nimfelor spuse:
-De ce sa sufere tot Ederinul cand e clar unde se va naste acest copil blestemat? Si toti ochii din sala se fixara asupra lui Tefer. Stia ce vrea sa zica Pallas, fiul nimfelor.
- Vreti sa-mi ucid poporul? Intreba el nevenindu-i sa creada.
- Daca nu il vei ucide intr-o zi blestematul se va ridica impotriva noastra si va distruge pacea ce dureaza de atatea secole. il infrunta Xenon.
- Tu realizezi ce spui? tipa Tefer atunci. Vrei sa ucid milioane de copii petru ca va e frica sa infruntati destinul. Ce pace e asta? Sora voastra e gata sa nasca, se adresa el gemenilor elfi. Veti da ordinul pt uciderea nepotului vostru?
Cei doi isi plecara capetele.
- Sunteti nebuni cu totii. declara Tefer. Theron, ii spuse regelui lilf, sotia ta e gata sa nasca si ea e vrajitoare. Ea poarta in pantece copilul tau! Ii vei lasa sa il ucida imediat ce vede lumina zilei?
Toti regi isi intoarsera privirea in timp ce Tefer le enumera rudele sau prietenii ce isi vor pierde copii din vina lor. Xenon insa se ridica in picioare.
- Copii se pot face din nou ! Daca il lasam pe blestemat sa traiasca vor muri mult mai multi! Realizezi asta? Iti asumi tu responsabilitatea pentru victimele viitorului razboi? Le vei explica tu familiilor distruse de ce nu am facut ceva sa oprim asta ? Spune ?
Tefer se uita la el deznadajduit.
- Regele Xenon are dreptate. Nu putem lasa asta sa se intample, adauga Pallas. Hai de supunem la vot. Majoritatea sa castige.
Tefer lua imediat placuta pe care era incrustat cu litere stacojii “NU” si o arunca in mijlocul mesei. Rand pe rand regii Ederinului aruncara placute stacojii sau verzi. Rezultatul a fost de 5 la 3. Gemenii elfi fura singurii care il sprijinira pe Tefer. Acesta se ridica isi lua pelerina si sabia si pleca din sala fara un cuvant”
Zgomotul scos de deschiderea usilor mari de stejar il adusera pe Tefer inapoi in prezent. Nathaniel, primul sau sfetnic intra in sala cu figura incruntata.
-Maiestate sunteti sigur ca este indicat sa stati acolo? intreba el.
- Nathaniel ti-am zis sa nu-mi mai vorbesti asa cand suntem singuri. Esti cel mai bun prieten al meu mai stii?
-Dar dumneata tot rege esti. ii raspunse barbatul apropiindu-se.
- Da da. Spune ce te aduce in sala asta asa rece si pustie.zise posomorat monarhul.
- Doua vesti majestate. Trei de fapt. Doua rele, una sper eu buna, pentru Maria Ta cel putin.
- Alte vesti proaste? Daca nu stiai tocmai am incheiat o intrunire cu consiliul. Mi-au dat ei destule vesti proaste. Ce imi mai poate loialul meu Nathaniel vesti? intreba regele.
- Cu ce sa incep?
- Cu cele proaste. Lasa ce e mai bun la final.
- Bine atunci. Prima veste proasta este ca atacul impotriva tinerilor din Rezistenta planuit de generalul Ophion a esuat. Este o veste proasta din punct de vedere militar, dar sunt sigur ca dupa ce veti auzi veste buna din punct de vedere sentimental va fi o veste buna.
Regele isi ridica privirea incruntata.
- L-am avertizat pe general sa nu-i subestimeze pe acei copii.Mi-ai starnit interesul Nathaniel,rase regele. Continua te rog. A doua veste proasta?
- Din pacate nu veti mai rade Sire. A doua veste proasta e ca am gasit-o pe regina Leiz, spuse sfetnicul.
- CE? striga regele sarind in picioare. Ai gasit-o pe Leiz?
- Mai exact, am gasit mormantul Reginei. Si vestea buna e ca fiica Mariei Tale si gemenii printului Phenom traiesc dar sunt membrii ai Rezistentei.
Regele cazu pe treptele de piatra impietrit de durere si uimire.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
azami
Moderator
Moderator


Numarul mesajelor : 1006
Varsta : 28
Localizare : Pitesti
Data de inscriere : 13/01/2011

MesajSubiect: Re: Ederin   Lun Iul 30, 2012 7:04 am

Ehei! :> Ma bucur ca in sfarsit a venit si continuarea <3 happy
Ce pot sa zic?Sper ca de acum sa postezi mai des ;;) mi-a placut noul capitol(asa cum mi-a placut tot ce ai scris pana acum)dar din pacate mi s-a parut atat de scurt :(

_________________
Love is like playing the piano. First you must learn to play by the rules, then you must forget the rules and play from your heart.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://mihaelamotreanu.blogspot.com
Ridia
Daimyo
Daimyo


Numarul mesajelor : 496
Varsta : 21
Data de inscriere : 30/12/2009

MesajSubiect: Re: Ederin   Lun Iul 30, 2012 8:34 am

Ca de obicei, imi plac foarte mult numele personajelor. ( Nu ti s-a parut ca e scurt, Azami chiar a fost).

Si eu sper sa postezi urmatorul capitol cat mai repede.

Btw, nu ai poze cu "elfi, gnomi, nife...etc" sa postezi? eu habar n-am cum arata creaturile astea...

_________________
Love Lidia

Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
Rina.A.S.
Samurai
Samurai


Numarul mesajelor : 288
Varsta : 20
Localizare : Vaslui
Data de inscriere : 02/08/2010

MesajSubiect: Re: Ederin   Mier Aug 01, 2012 4:15 am

Dupa cum ati spus si voi a fost cam scurt capitolul 15, asa ca m-am gandit si am gasit o idee sa il lungesc. Ma bucur ca va place :"> Ridia am sa postez in seara asta niste poze cu elfi , gnomi si nimfe :)) Deci:
Capitolul 15, partea a doua :))

Regele cazu pe treptele de piatra inmarmurit de durere si uimire.
- Tefer! striga Nathaniel. Fugi si il ajuta pe rege sa se ridice si sa se aseze pe tron. Acesta isi mai reveni putin si intoarse capul spre prietenul sau. Ochii sai oglindeau o durere fara margini.
- Leiz a mea.. a murit? intreba el aproape silabisind cuvintele.
- Imi pare rau, sopti Nathaniel si il batu usor pe umar, nestiind cum altfel sa il consoleze. Ramasera in tacere cateva minute. Intr-un final regelui ii reveni vocea si spuse ragusit:
- De unde stii? Unde e?
- O echipa din serviciul secret care se afla pe Taramul
Minelor a descoperit cadavrele a cinci soldati elfi care erau disparuti de ceva vreme. La cateva mile departare au gasit mormantul. Dupa descrierea lor este un monument urias si splendid. Si este construit si aparat de o magie extrem de puternica. Comform inscriptei de pe mormant, cauza mortii este incercarea de a-si proteja copiii.
- Copiii ? intreba Tefer surprins de pluralul cuvantului.
- Trei mai exact : printul Luizen, printul Phenom si..
- Si Elwen, incheie regele. Nepotii si fiica mea.
Regele pronunta cuvintele ca prin transa, dar Nathaniel deveni suspicios. De und stia numele fiicei sale? Tefer isi realiza in final greseala.
- Nu ma judeca Nathaniel. Nu stiam unde sunt. Chiar daca as fi stiut... tot nu as fi zis nimic. Dar acum 17 ani, dupa ce a nascut, Leiz mi-a trimis o scrisoare in care ma anunta ca este bine si ca avem o fetita. Mi-a zis ca i-a pus numele Elwen, dupa numele bunicii ei. Probabil iti amintesti zvonurile despre frumusetea si bunatatea elfei Elwen, nu?
Nathaniel afirma. Elfa Elwen fusese prietena Leilei, cele doua fiind de nedespartit cand erau tinere; la fel de bune la suflet si de frumoase. Un singur lucru o facuse pe Leila sa fie cea depre care vorbea profetia: magia. De la moartea Leilei, inteleapta Elwen se ratrasese undeva intr-un palat mic de la capatul Tarii Elfilor.
- Nathaniel! il striga regele. Te rog spune-mi tot ce stii. Si in voce i se citea nu numai rugamintea ci si disperarea.
Sfetnicul isi trase un jilt de la masa de consiliu si se aseza. Isi trecu o mana peste fata si incepu:
- Sa o luam cu incepututul. Mentalistii au colectat amintirile soldatilor gasiti. Totul a inceput cu o batrana care a venind tipand la cazarma cum ca descoperise trei blestemati. Urmand instructiunile ei un grup de 6 soldati au ajuns la o mina care fusese transformata in locuinta de la granita Taramului Minelor cu Tara Elfilor. Cand au intrat tot ce au gasit a fost o vrajitoare, care dupa cum credeau ei, se deghizase in printesa Leiz. Nu au reusit sa scoata nimic de la ea despre copii asa ca au… Nathaniel se opri si il privi pe rege. Acesta se albise si ochii i se adancisera in robite.
- Continua, veni porunca soptita. Nathaniel se conforma:
- Era prea tarziu si nu stiau ce sa faca asa ca au decis sa se odihneasca acolo. La scurt timp dupa moartea reginei soldatii au auzit o bubuitura. Au iesit afara dar nu se vedea nimic. In rest a fot o noapte linistita. Unul din ei a ramas de straja. Ultima amintire ii apartine lui. Chiar inainte sa rasara soarele s-a trezit auzind pasi. S-a pregait sa traga o sageata in fata ce se apropia. In urmatoarea secunda era mort. Alt lucru straniu e faptul ca unul din soldatii, comandantul mai exact, a disparut fara urma.
Nathaniel se opri. Regele parea distrus.
- Ai spus ca Elwen si baietii sunt in Rezistenta. De unde stii asta? Cum au ajuns acolo?
- Nu stiu cum au ajuns, dar stiu ca au participt la lupta impotriva mercenarilor angajati de generalul Ophion.
Tefer ridica privirea.
- Au luptat ? Sunt bine ? intreba Tefer repede. Nathaniel ii intelegea grija pt fiica si nepotii sai.
- Printesa Elwen si printul Phenom sunt bine. Cel putin erau, la finalul luptei.
- Dar Luizen?
- Tot ce pot spune despre printul Luizen este ca este un luptator uimitor. Dar s-a intamplat ceva cand vrajitorii au adus phoenixul.
- Un phoenix ? striga regele. Ce faceau cu un phoenix ?
Nathaniel se intuneca la fata.
- Generalul a angajat vrajitori renegati care au capturat un phoenix si i-au dat drumul atunci cand copii pareau sa castige.
Tefer ramase stana de piatra. Ce nebun ar fi facut asa ceva ?
- Hm, hm. isi drese Nathaniel vocea.
- Ce e?
- Fiica ta parea ca a innebunit cand a aparut pasarea. Tefer facu ochii mari.
- Se comporta de parca phoenixul era singurul care exista pe lume. Pur si simplu i-a dezintegrat pe mercenarii care au vrut sa o opreasca. Cred, e doar o presupunere, ca fiica ta a imblanzit phoenixul.
Tefer ramase fara grai holbandu-se la sfetnicul sau de parca vorbea in cine stie ce grai.
- Din pacate printul Luizen a fost ranit deoarece s-a bagat intre printesa si phoenix. Phoenixul a scuipat lava pe el. spuse sumbru Nathaniel. A fost salvat de o fata din Rezistenta, dar nu stiu daca a supravietuit.
- Nathaniel?
- Da Sire?
- Unde sunt Mentalistii acum?
- In sala lor din palat, raspunse incruntat Nathaniel. De ce?
- Du-ma la ei. Vreau sa-mi vad fiica. Si trimite garda regala sa-l aresteze pe generalul Ophion.

Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
Ridia
Daimyo
Daimyo


Numarul mesajelor : 496
Varsta : 21
Data de inscriere : 30/12/2009

MesajSubiect: Re: Ederin   Mier Aug 01, 2012 10:22 am

M-am amuzat copios de "mentalisti", nici o legatura cu povestea, doar mi-am amintit de "mentalistu`" de la R.A.T ( si inca ce mai mentalist :)) )

Mai e nevoie sa zic?....Astept continuarea!!!
Partea asta a 2-a ai scris'o cand ai vazut ca ne plangem noi ca e prea scurt?...Tu acum iti scrii continuarile sau le ai deja scrie, caci daca nu, esti foarte tare. oricum esti, e o poveste care ma sperie cu atatea detalii necunoscute..
Keep Going;)

_________________
Love Lidia

Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
Rina.A.S.
Samurai
Samurai


Numarul mesajelor : 288
Varsta : 20
Localizare : Vaslui
Data de inscriere : 02/08/2010

MesajSubiect: Re: Ederin   Mier Aug 01, 2012 11:21 am

Ma gandeam sa pun conversatia asta din partea a doua in alt capitol:)) dar apoi mi-am dat seama ca e mai bine sa o pun tot aici :)) Si le scriu acum :-? Ma bucur ca-ti place >:D< uite pozele pe care ti le-am promis :)))
aici o nimfa de padure:
http://dli.ro/storage/poze/2012/02/09/frumoasele-driade/driade.jpg

o elfa ( imaginea asta m-a inspirat pentru Elwen, cam asa arata ea in mintea mea:)) :
http://fc03.deviantart.net/fs13/f/2007/027/8/7/Elegant_Elf_by_beautiful_shinigami.jpg

si gnomi:
http://images.elfwood.com/art/j/o/jose/gnomes.jpg
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
Ridia
Daimyo
Daimyo


Numarul mesajelor : 496
Varsta : 21
Data de inscriere : 30/12/2009

MesajSubiect: Re: Ederin   Joi Aug 02, 2012 12:11 am

in general vad ca au urechi de spiridusi, prin asta se aseamana, gnomii sunt mai scunzi decat nimfele si elfii?
Stai, cred ca n-am inteles, cand intrii pe forum le compui? Adica nu le ai deja scrise undeva?

Din ce te-ai inspirat? adica, ma gandesc ca ai citit ceva pentru ca ai prea multe detalii pe care sa le stii dintr-un anime.


_________________
Love Lidia

Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
ZzbangNoMi
Daimyo
Daimyo


Numarul mesajelor : 403
Localizare : ChildOfSalaj
Data de inscriere : 25/05/2012

MesajSubiect: Re: Ederin   Joi Aug 02, 2012 3:47 am

....credeam ca toata lumea stie ce e un elf sau gnom sau nimfa,clar nu ai jucat multe jocuri,mmorpg-uri sau vazut multe filme fantastice gen Lord of the Rings??
:)) acolo vezi multe din rasele alea :-j
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://focnoishi.blogspot.ro
Rina.A.S.
Samurai
Samurai


Numarul mesajelor : 288
Varsta : 20
Localizare : Vaslui
Data de inscriere : 02/08/2010

MesajSubiect: Re: Ederin   Joi Aug 02, 2012 4:55 am

Deci da gomii sunt un fel de pitici. Si nu le scriu direct aici in postare. Intai le scriu intr-un fisier pe calculatorul meu si apoi le postez. Ma refeream ca le compun acum, nu am scrisa deja toata povestea. De inspirat... cred ca m-am inspirat din mai multe:)) din carti, filme, anime-uri sau nu stiu din orice :)) imi vine inspiratia si cand vad o imagine sau ascult o melodie.. depinde :)) Dar cel; mai mult m-a inspirat seria de carti "Cronicile lumii pamantene"
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: Ederin   Astazi la 9:11 pm

Sus In jos
 
Ederin
Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus 
Pagina 3 din 4Mergi la pagina : Inapoi  1, 2, 3, 4  Urmatorul

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Everything About Japan :: Stuff :: Fiction-
Mergi direct la: