Everything About Japan


 
AcasaPortalGalerieCalendarFAQCautareInregistrareMembriGrupuriConectare

Distribuiti | 
 

 My channel *Ridia*

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos 
Mergi la pagina : Inapoi  1, 2
AutorMesaj
Ridia
Daimyo
Daimyo


Numarul mesajelor : 496
Varsta : 21
Data de inscriere : 30/12/2009

MesajSubiect: Re: My channel *Ridia*   Mar Iun 12, 2012 2:41 am

Naluca mahmurelii

La ce bun sa te increzi...
La ce bun sa ai ai speranta?
Pentru ce sa mai astepti,
Si de ce sa mai acorzi o sansa?

La ce bun tot sacrificiul
Cand se sparge totu'n vant?
La ce bun este doritul
Cand imbratisezi fantome cu avant?


Degeaba am crezut, zadarnic am sperat
Toti sunteti din aceeasi plamadeala.
Ma-nchid de'acuma separat
Si ma-nconjor cu dulce mahmureala.


Da, te-am venerat ca pe-o madona
Ti-am construit si-un piedestal
Dar vai, urechea imi era afona
Nu erai tu concertul ideal.


Credinta si speranta mi-ai infrant,
Dar ma ridic si am sa-naintez
Ca o stafie alungata din mormant
Ma reculeg...iti spun adio, si ma-ndepartez.



_________________
Love Lidia



Ultima editare efectuata de catre Ridia in Mar Iun 12, 2012 8:35 am, editata de 2 ori
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
azami
Moderator
Moderator


Numarul mesajelor : 1006
Varsta : 28
Localizare : Pitesti
Data de inscriere : 13/01/2011

MesajSubiect: Re: My channel *Ridia*   Mar Iun 12, 2012 3:39 am

clap exact cu ti-am zis din ce in ce mai bune :D tine-te de treaba!!!E frumoasa tare poezia,cam trista insa,pare scrisa de-o persoana dezamagita :( uf! kiss

_________________
Love is like playing the piano. First you must learn to play by the rules, then you must forget the rules and play from your heart.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://mihaelamotreanu.blogspot.com
Ridia
Daimyo
Daimyo


Numarul mesajelor : 496
Varsta : 21
Data de inscriere : 30/12/2009

MesajSubiect: Re: My channel *Ridia*   Mar Iun 12, 2012 3:57 am

Ma asteptam la o lista lunga de critici,...phew. Poate e buna din cauza ca am scris'o cu mintea limpede. In ziua cand am avut "dezamagirea" am inceput'o dar n-am terminat'o. Azi in lipsa de ocupatie m-am apucat s'o termin, si numai la rima mi'a stat gandul,...mai am cateva neterminate.
Btw daca ai vreo idee de titlu, ti-as fi recunoscatoare.

kiss >:D<


( mi-a trecut acum, de fapt mi-a trecut in ziua aia dupa ce am scris primele doua strofe :)) , nu merita :-j )

_________________
Love Lidia

Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
ZzbangNoMi
Daimyo
Daimyo


Numarul mesajelor : 403
Localizare : ChildOfSalaj
Data de inscriere : 25/05/2012

MesajSubiect: Re: My channel *Ridia*   Mar Iun 12, 2012 4:28 am

"secretu' vietii este sa cazi de 7 ori si sa te ridici de 8" *cool face*

m-tabako

na,poate ar trebui s-o numesti dezamagire,daca asta ai simtit,sau ma rog,tu stii
da' te baga-n depresie :)) da' e slaba,usoara si pe sfarsit revii .
mi-i place sa stii
niste greseli,unele cuvinte,da-n rest,nice!
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://focnoishi.blogspot.ro
azami
Moderator
Moderator


Numarul mesajelor : 1006
Varsta : 28
Localizare : Pitesti
Data de inscriere : 13/01/2011

MesajSubiect: Re: My channel *Ridia*   Mar Iun 12, 2012 4:42 am

waaaaaaa:))))o sa tin seama de secretul vietii :-j
Poti sa-i spui naluca mahmurelii:)))) sunt o frauda cand vine vorba de titluri,dar mie asta imi inspira,adica vorbesti in pozie de ce ai crezut si ce s-a dovedit a fi ...
a fost o inchipuire,o naluca si ai acolo un vers "Si ma-nconjor cu dulce mahmureala." asa ca n-ar da rau de tot sa-i spui naluca mahmurelii :>

_________________
Love is like playing the piano. First you must learn to play by the rules, then you must forget the rules and play from your heart.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://mihaelamotreanu.blogspot.com
ZzbangNoMi
Daimyo
Daimyo


Numarul mesajelor : 403
Localizare : ChildOfSalaj
Data de inscriere : 25/05/2012

MesajSubiect: Re: My channel *Ridia*   Mar Iun 12, 2012 4:50 am

oi oi!! nu lua in ras secretu' vietii /:)
Paulo Coelho a scris-o defapt crab8
xD,un talent adevarat ai in arta denumirii unei poezii,fushigi da na! :))
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://focnoishi.blogspot.ro
Ridia
Daimyo
Daimyo


Numarul mesajelor : 496
Varsta : 21
Data de inscriere : 30/12/2009

MesajSubiect: Re: My channel *Ridia*   Mar Iun 12, 2012 4:52 am

Naluca mahmurelii ramane>:D<

Marius, ce-ai vrut sa zici cu " da' e slaba,usoara" si arata-mi ce greseli am facut, ca sa corectez :P

_________________
Love Lidia

Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
ZzbangNoMi
Daimyo
Daimyo


Numarul mesajelor : 403
Localizare : ChildOfSalaj
Data de inscriere : 25/05/2012

MesajSubiect: Re: My channel *Ridia*   Mar Iun 12, 2012 5:00 am

aaaaaa da mi-e lene,fie ...

"Cand se saprge totu'n vant?"
cred c-ai vrut sa scrii "sparge"


"M-anchid de'acuma separat"
"ma-nchid" ?

mno daca am gresit eu,ignore it crab10


o depresie slaba,usoara :))
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://focnoishi.blogspot.ro
Ridia
Daimyo
Daimyo


Numarul mesajelor : 496
Varsta : 21
Data de inscriere : 30/12/2009

MesajSubiect: Re: My channel *Ridia*   Mar Iun 12, 2012 8:35 am

Merci, nu stiu ce m-am grabit asa, mai ceva ca-n clasa a3-a :))

_________________
Love Lidia

Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
Ridia
Daimyo
Daimyo


Numarul mesajelor : 496
Varsta : 21
Data de inscriere : 30/12/2009

MesajSubiect: Re: My channel *Ridia*   Mier Aug 15, 2012 11:33 pm

Monotonie


Aceeasi muzica obositoare
Suna stacat in difuzoare
Acelasi ritm canta-n reluare
Lipsit de umbra si culoare.


Si totusi il auzi mereu
Nu poti sa te indepartezi, ti-e greu.
Vointa iti aluneca intr-un voleu
Si stai prostit ca un iancheu.


Dorinta-ai dat-o zeilor ofranda
Dar ti-au zdrobit-o, acoperind-o cu lavanda
Ai vrea ca totul sa se'opreasca la comanda,
Dar ai uitat ca esti doar steag de propaganda...

_________________
Love Lidia

Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
azami
Moderator
Moderator


Numarul mesajelor : 1006
Varsta : 28
Localizare : Pitesti
Data de inscriere : 13/01/2011

MesajSubiect: Re: My channel *Ridia*   Joi Aug 16, 2012 11:29 am

Imi place tare tare!!! bravo

_________________
Love is like playing the piano. First you must learn to play by the rules, then you must forget the rules and play from your heart.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://mihaelamotreanu.blogspot.com
Ridia
Daimyo
Daimyo


Numarul mesajelor : 496
Varsta : 21
Data de inscriere : 30/12/2009

MesajSubiect: Re: My channel *Ridia*   Mar Aug 28, 2012 11:30 pm

Ma bucur "tare, tare" ;))


*Fara titlu*

Incet, alene, un zbucium clocoteste
Intr-un cazan din cioburi cu iluzii
Nu-i o fantasma, sufletul meu vorbeste
Robit de sete si-ngropat in deziluzii.

Tumultul aprig al sperantelor desarte
Cere dreptate celui vinovat.
Amarnic departarea ne desparte
Cosmarul vreau sa fie razbunat!

_________________
Love Lidia



Ultima editare efectuata de catre Ridia in Dum Sept 02, 2012 9:02 am, editata de 1 ori
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
azami
Moderator
Moderator


Numarul mesajelor : 1006
Varsta : 28
Localizare : Pitesti
Data de inscriere : 13/01/2011

MesajSubiect: Re: My channel *Ridia*   Dum Sept 02, 2012 8:02 am

F frumos!Bravo,mie chiar imi place cum scrii heart
Vezi acolo la primul vers din a doua strofa:>presupun ca ai vrut sa spui tumultul kiss

_________________
Love is like playing the piano. First you must learn to play by the rules, then you must forget the rules and play from your heart.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://mihaelamotreanu.blogspot.com
Ridia
Daimyo
Daimyo


Numarul mesajelor : 496
Varsta : 21
Data de inscriere : 30/12/2009

MesajSubiect: Re: My channel *Ridia*   Dum Sept 02, 2012 9:04 am

Multumesc! Comentariile tale sunt cele care cu adevarat valoreaza ceva pentru mine:)


Daca tot iti place, nu ai idee de titlu? Cand am inceput s'o scriu am numit'o "Meditatie"...dar pana la sfarsit n-a mai iesit meditatie...;))

_________________
Love Lidia

Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
azami
Moderator
Moderator


Numarul mesajelor : 1006
Varsta : 28
Localizare : Pitesti
Data de inscriere : 13/01/2011

MesajSubiect: Re: My channel *Ridia*   Dum Sept 02, 2012 10:39 am

Nu stiu nu-mi vine in cap decat "Sete si cioburi" :-??

_________________
Love is like playing the piano. First you must learn to play by the rules, then you must forget the rules and play from your heart.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://mihaelamotreanu.blogspot.com
Ridia
Daimyo
Daimyo


Numarul mesajelor : 496
Varsta : 21
Data de inscriere : 30/12/2009

MesajSubiect: Re: My channel *Ridia*   Sam Noi 03, 2012 2:12 am

Am inceput si eu sa scriu ceva. Nu m-am gandit decat la actiune in mare, asa ca nu stiu inca ce titlu sa-i dau. Si inca ceva, e pt entertaining .





Capitolul I

Prima parte




Toamna. Clasa a unsprezecea. Perioada in care lumea o ia cu adevarat razna. Sau poate se desteapta. Da, cu siguranta asa ar spune majoritatea colegelor mele. Acum e perioada in care isi dau seama ca au si ele un cuvant de spus despre toate. Dar de ce sa nu fim sinceri, totul se rezuma la baieti, asta in cazul fetelor, si invers. Bineinteles nimeni nu ar recunoaste asta, dar altfel cum se explica atentia exagerat de mare pe care o au amandoua prtile cand vine vorba de "look"?
Eu sunt Teodora "Theo" Barbu, de curand am implinit 17 ani, si cu mandrie pot declara ca nu ma aflu printre lumea care a luat-o razna de curand. Sau sa fie ceva normal sa te uiti in oglinda din 5 in 5 minute, sa te deprimi de fiecare data cand iti iese un alc cos, sau colega de pe randul celalalt are o pereche de blugi mult mai tare ca a ta? Ma indoiesc! N sa-mi gasesc nici un aliat, stiu, dar nu conteaza. Si totusi "lumine" astea se intersecteaza spre nefericirea nea, la scoala...
Scoala=institutia publica care mananca zilele elevilor si ii imbatraneste pe profesori. CORECT! Sau poate ca, daca n-am avea noi alte preocupari am mai da o sansa scolii. Dar sa nu dramatizez, nu e chiar atat de rau, eceptand probabil matematica. Eu sunt cea mai norocoasa, stau in banca cu Tania Petrescu, cea mai nebunatica fata din clasa. Nu e foarte frumoasa, dar e foarte draguta. E satena cu parul tuns ins til frantuzesc cu breton si ochii verzi. E putin mai scunda decat minesi, desi nu arata ca un fotomodel la propriu, se imbraca ca unul. Ea are o "chestie" cu hainele, e foarte "fashionista". E putin cam obsedata, ce-i drept, de cum se imbraca, dar nu din cauza ca ar fi indragostita ca celelalte ci pur si simplu pentru ca <>. Felul ei de a fi o face foarte pupulara, si dat fiind faptul ca e prietena mea cea mai buna suntem cam cele mai predispuse la barfe. Acum probabil par ca ma dau mare, dar nu e chiar asa. Deoarece distractia favorita a Taniei e criticarea imbracamintii fiecaruia, mai putin a mea ( nu pentru ca m-as imbraca extraordinar de bine, si pur si simplu nu ma observa) nu se poate abtine sa nu faca cate un comentariu rautacios cand cineva se imbraca cu prost gust, comentariu care de cele mai multe ori ii face pe colegii mei sa intre in pamant de rusine. Daca Regina Tany comenteaza, e evident ca au incalcat limitele bunului gust si ar prefera sa intre in pamant decat sa-si atraga critica ei aspura lor. Asta este in mare cauza pentru care noi suntem barfite, pentru ca, desi la suprafata majoritatea colegilor incearca sa nu se arate afectati, la spate ne barfesc in cel mai josnic mod. Pe mine nu ma afecteaza iar pe tania cu atat mai putin, mai ales ca e modelul de asa-sa-te-imbraci.
Deci o fata populara -adica Tania- prietena unei fete nepopulare -adica eu- cum am ajuns aici? Habar nu am . Obisnuiam sa fim rivale in ciclul primar apoi...pur si simplu ne-am trezit ca ne intelegem una pe calalta foarte bine. Si apoi maisunt celelalte prietene: Alexa -sportiva- fata parul prins intr-o coada de cal din prima banca si Daria, colega ei de banca -blonda timida a clasei. In "gasca"noastra ar mai fi Andi si Radu- o alta combinatie coidata. Andi invata foarte bine si e inteligent, nu tocilar si foarte linistit. Cat despre Radu, si lui ii merge mintea dar nu-i place scoala de nici o culoare. principala lui ocupatie e distractia, si e intr-adevar maestru in a binedispune o persoana. Ar mai fi tocilara clasei -Lora si Beatrice- o fata obisnuita, poate prea obisnuita, dar ele sunt mai mult prietenele Taniei, sau mai bine zis fanele ei. Amandoua sunt indragostite pana peste cap de niste tipi care nu le baga in seama, motiv pentru care consulta oglinda in fiecare pauza, si se tin scai de Tania, sorbind din gura acesteia fiecare sfat "fashionist" pe care aceasta il da. Pe mine personal ma enerveaza fetele astea pentru ca nu le sta capul la altceva decat la hainele de firma si "make-up". Ar avea o scuza- sunt indragostite- dar hei, toate suntem indragostite dar nu suntem chiar atat de obsedate. Am spus NOI ?!? Da, recunosc nu sunt mai buna ca ele la capitolul asta dar am ramas totusi numai la simpatizat. Luca, brunetul cu ochii rupti din cer, baiatul dintr-a 12-a, sau fratele lui, Mircea, o alta priveliste demna de admirat, sau pana la urma de se ce nu recunosc ca-l admir si pe Mihai-statuia greceasca. E vecinul meu de bloc dar Slava Cerului ca nu sunt nebuna dupa el ca celelalte fete, dar nu ai cum sa nu observi ochii lui de un albastru pal, patrunzator, profilul lui grecesc, perfect, sau corpul lui atletic...
-Domnisoara Barbu! Glasul profesoarei de engleza si un ghiont in coaste dinspre Tania m-am trezit din visare. Profesoara statea cu mainile in sold in apropierea bancii mele cu buzele stranse de dispret si o mutra acra care imi transmiteau ca aveam probleme serioase daca nu raspundeam intrebarii ei, Asa ca am banguit pe un ton mieros:
- Va rog sa ma scuzati doamna, imi mai repetati o data intrebarea, va rog?
Greseala capitala -niste chicote in spatele- m-am facut de ras.
-Sigur ca o sa mai repet pentru o neobrazata ca si tine care isi permite sa viseze cu ochii deschisi la ora mea, spuse ea ridicand tonul mai mult decat era nevoie.
Am privit pe furis la tabla in cautarea titlului: "Jane Eyre by Charlotte Bronte"
- De fapt doamna, am spus eu destinzandu-ma, ma gandeam la cat de ipocrit era St John pentru ca voia sa o duca pe Jane in India spre folosul lui, pretextand folosul comunitatii. -Liniste in clasa- . Am spus asta pe cel mai nevinovat ton pe care am putut si se pare ca muscase momeala. Ma privi consternata, bineinteles nu se astepta ca cineva din clasa a 11-a sa fi citit Jane eyre mai ales ca nu era trecuta decat in programa de a 12-a, si sacolo de citit optional. Dar eu - maniaca cititului- o citisem de doua ori pana acum.
Pe cand zgripturoaica isi revenea din uimire am fost salvata de clopotel. Asta da minune. A apucat sa spuna doar atat:
-Cum se pare ca ati citit acest roman, pentru saptamana viitoare aveti de facut rezumatul ei in minim 3 pagini. Un oooh dezamagit strabatu intreaga clasa.
Mi-am atras ura clasei asupra mea, asta-mi mai lipsea, dar cel putin nu m-am lasat mai prejos decat Missis Boiler ( numita asa datorita acceselor de furie pe care le avea cateodata)
-Tu chiar ai citit cartea aia plicticoasa? ma bombarda Tania indata ce "Boiler"s-a facut nevazuta.
Desi nu ma simteam ca si o eroina am afisat un zambet superiorr.
-Bineinteles!
-Chiar asa, spuse si Radu aparand langa banca noastra cu Andi, spune tu o carte pe care sa n fi citit Theo!
-Doar ca si curiozitate, se baga si Alexa, de cate ori ai citit-o pana acum?
-Numai de doua.
-Numai?!? tu chiar ai probleme fato spuse Tany cu dispret prefacut.
-Hmm... facu si Andi.
Acum ma cam simteam o eroina pana am dat cu ochii de Daria care nu se miscase de la locul ei si ma privea sfioasa. Bineinteles ca o citise si ea, doar nu degeaba o numeam eu "romantica incurabila". Stiam ca citeste si ea din cand in cand , dar numai romane de dragoste. brusc mandria mea incepu sa paleasca. trebuia sa ma disciplinez sa nu ma mai multumesc cu ce fac numai atunci cand sunt singura care o poate face-adica aproape niciodata.
-Hei Theo, nu stii daca nu s-au facut ecranizari dupa romanul ala stupit pentru ca n-am de gand sa-mi pierd weekend-ul citind, am de terminat un nou joc pe calculator, deci sunt ocupat -O-CU-PAT!
-Ce joc, cu papusi barbie? intreba Alex distrandu-se copios.
-Sau Radu, ai putea pur si simplu sa te pui bine cu Theo, la inima mare pe care o are nu-l va lasa pe "cuceritorul"Raducu in impas, sugera Andi teatral.
Am bufnit cu totii in ras, numai Radu se uita la mine cu ochii sclipitori.
-Adevarat teodora? Marinimia ta intr-adevar nu ma va lasa sa intru in incurcatura? Adresarea de secol XIX a lui Radu era de-a dreptul haioasa.
-Nici sa nu te gandesti Don Juan, sari Tania, doar pentru ca tu afisezi cel mai cuceritor zambet al tau nu inseamna ca ea trebuie sa faca ce spui tu! Apoi catre mine: Sa nu indraznesti Theo sa-l lasi sa te ameteasca. Eu am mai multa nevoie de ajutorul tau, s-au facut reduceri la colectia de toamna-iarna, musai sa nu le pierd.
Radu sa ma ameteasca? Asta era buna. Arata destul de dragut, par castaniu, ochi caprui cu tenul brazdat pe ici pe colo de pistrui cu trupul zvelt si cu aproximativ un cap mai inalt ca mine, si bineinteles intotdeauna cu o urma de amuzament in ochi. Arma lui secreta: zambetul cuceritor despre care pomenise tania era intr-adevar destul de eficace cand venea corva de fete. Cand te asteptai mai putin te pomeneai cu radu dezvelind un sir de dinti albi si perfecti care pe multe din colege le facea sa-si piarda capul. Dar nu si pe mine! Cateva colege credeau ca in ascuns ieseam cu Radu dar era doar sarpele geloziei. Stiam amandoi ca suntem doar doi prieteni foarte buni. Cateodata totusi, imi mai permiteam sa-i raspund la fel la "declaratiile de servitudine eterna"pe care mi le facea in mijlocul clasei pentru ca ma simteam cat se poate de bine cand le vedeam pe "gemenele Olsen", doua fufe insuportabile, incruntandu-se si scasnind din dinti. Geloase pana in maduva oaselor, fapt pentru care se lual de mine ori de cate ori aveau ocazia. Da! Eram foarte rea cateodata, dar cel putin uneori ma simteam mai bine.
-Imi pare rau prieteni dar si eu am treaba weekend-ul asta, nu va pot ajuta. M-am intors catre Tani care se bosumflase, :chiar imi pare rau.
- Ba nu, nu-ti pare, pun pariu ca toata treaba ta weekend-ul asta e sa citesti si sa canti.
-Hmmm, facu Andi, chiar poti sa rezisti farmecului lui Radu? Asta e o premiera spuse el sarcastic.
M-am uitat urat la el. Nu stiu din ce motiv, de ceva vreme imi scotea ochii cu calitatile si farmecul lui Radu. Deja devenea enervant, ce spera, sa ma indragostesc de radu? Ridicol! Stia si el ca nu are sens. Dar ce sa-i faci, acesta este Andi, un baiat super inteligent si poate chiar super dragut daca ar zambi mai des dar cu apucaturi ciudate. Si el e cam de aceasi inaltime cu Radu, cu par saten, intotdeauna aranjat meticulos, ochi negri migdalati si ten foarte palid, care atunci cand cand e suparat il face sa arate cu un zombi. Andi e un tip destul de sociabil dar imprevizibil, intr-un moment poate fi prietenos iar in celalalt distant si rece. In grupul nostru e foarte vorbaret si bineinteles nelipsit de Radu. In clasa a 10-a obisnuiam sa fim mai apropiati, pe atunci ne pasiona pe amndoi istoria si purtam discutii interminabine despre razboaie. Acum poate si din cauza ca nu-mi mai place atat de mult istoria, iar el s-a indragostit de fizica si teatru sau pur si simplu fara motiv, nu mai vorbim ca si inainte.
-Nu va stresati, le-am spus pe un ton misterios, cartea are numai aproximativ 600 de pagini.
-Cee? Tani, Radu si Alex se uitau la mine ingroziti.
-Nu va mai plangeti atata, e plin internetul de rezumate, asta daca credeti ca o puteti pacali pe Missis Boiler,acum chiar ma dadeam mare, daca nu, va descurcati coi ca sunteti inteligenti, am spus facandu-i cu ochiul lui Radu.
N-am terminat bine de tinut prelegerea ca in clasa a intrat profesoara de educatie fizica-Domnisoara Neacsu- cea mai iubita profesoara din liceu.
-Elevi, orele se suspenda astazi...



Asta ar fi cam jumatate din primul capitol pe care l-am scris si am intrerupt aici ca mi s-a parut un moment destul de palpitant. Primele doua capitole nu vor fi chiar atata de interesante pentru ca inca nu se contureaza actiunea bine.
Astept sugestii, dar nu uitati e doar de distractie, deci nu e nevoie sa-mi spuneti ca e foarte superficial, pentru ca stiu.[b]

_________________
Love Lidia



Ultima editare efectuata de catre Ridia in Mar Noi 13, 2012 3:11 am, editata de 1 ori
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
azami
Moderator
Moderator


Numarul mesajelor : 1006
Varsta : 28
Localizare : Pitesti
Data de inscriere : 13/01/2011

MesajSubiect: Re: My channel *Ridia*   Sam Noi 03, 2012 4:52 am

Nu e superficial,e f adolescentin:))) la primele paragrafe mi-am amintit de filmul mean girls :D
cand ai descris-o pe tania 'Ea e foarte frumoasa, dar e foarte draguta.'suna aiurea ar merge mai bine ea e f frumoasa,dar asta nu o face aroganta,sau e f frumoasa, dar de treaba :-??
Referitor la ce-am vorbit deja,e normala parerea colegelor tale,pentru ca pana acum ce ai scris seamana cu un jurnal.
Astept continuarea

_________________
Love is like playing the piano. First you must learn to play by the rules, then you must forget the rules and play from your heart.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://mihaelamotreanu.blogspot.com
Ridia
Daimyo
Daimyo


Numarul mesajelor : 496
Varsta : 21
Data de inscriere : 30/12/2009

MesajSubiect: Re: My channel *Ridia*   Mar Noi 13, 2012 3:10 am

Capitolul 1 (partea a 2-a)


-Elevi, orele se suspenda astazi. Toti au rasuflat usurati. Dar nu va bucurati prea tare, politia a gasit cinci caini morti in diferite parti ale orasului asa ca vrea ca toti elevii sa plece acasa ca sa fie in siguranta.
-Caini morti? sta da noroc pe capul nostru ,striga Radu, ati auzit lume? Toata lumea sa-si otraveasca cainii si sa-i scoata in strada. Asa sigur scapam de scoala cel putin o luna.
Toti au inceput sa rada numa domnisoara Neacsu ramase serioasa.
-Cainii nu au fost otraviti si nici bolnavi! Politia spune ca par sa fi murit in urma unei lupte cu un alt animal, poate un alt caine, dar pana rezolva ei treaba asta trebuie sa stati la adapost. Mergeti direct acasa si ar fi bine sa mergeti in grupuri. Ati inteles?
-Sigur ca da domnisoara, se grabi Radu sa-i rasounda, si credeti-ne ca ne grabim sa facem exact asa cum ne-ati cerut.
-Ma bucur atunci. Ne vedem luni copii spuse profesoara si iesi indreptandu-se spre urmatoarea clasa.
Toti colegii erau in extaz. Sa stai la scoala vinerea de la ora 12 la 3 era un adevarat chin. Dar totusi ceva nu suna atat de bine, cinci caini morti in diferite parti ale orasului atacati de un alt caine nu avea sens. Era totusi ceva palpitant mai ales ca de mult nu s-a mai intamplat nimic interesant in oraselul nostru. Dar daca era primejdios? In timp ce-mi strangeam lucrurile m-am uitat la ceilalti, pareau cu totii foarte bucurosi , in special Lora si Beatrice care discutau acum cu Tani despre reducerile din oras. Se pare ca pe unii oameni chiar nimic nu-i poate impiedica sa faca cumparaturi. Numai Andi era tulburat, l-am auzit spunandu-i lui Radu:
-Ia-o pe Tania, Alexa si pe Daria si condu-le pe fiecare pana in fata casei pentru ca sunt in directia ta. Eu o conduc pe Theo.
-Oh frate , de ce te alegi tu intotdeauna cu ce-I mai bun? Dupa o pauza: Acum serios tu chiar crezi ca-I necesar sa le conduc pe fetele astea? Tany o sa ma imbatraneasca cu cumparaturile ei iar Alex o sa ma ia la misto toot drumul. Chiar trebuie?
-Da!
M-am uitat in spate la Andi. Tonul si privirea lui tradau neliniste. Un fior de teama m-a facut sa ma cutremur, dar n-am apucat sa ma gandesc mai mult cand RAdu a spart grupul de fete adunate in jurul bancii noastre:
-Domnisoarelor, permiteti-mi sa va intrerup dar ar fi bines a plecam inainte sa se trezeasca cainii aia, altfel riscam sa stam aici pana la ora 3, si nu vreti asta nu-I asa? Un zambet larg ii aparu pe fata si le facu pe fete sa se topeasca. Alex si Tany i-au zambit dispretuitor. Mi s-a parut mie sau Daria chiar s-a imbujorat pentru o secunda? Cred ca mi sa parut. “
Dupa ce “fanii” au luat-o din loc Radu s-a intprs catre noi:
-Acum domnisoarelor permiteti-mi sa va insotesc, escorta gratuita spuse el facand cu ochiul Taniei.
-Escorta? Cred ca glumesti. Noi nu avem nevoie sa fim aparate, ne descurcam si singure, pufni Tania.
L-am surprins pe Radu aruncandu-I o privire intrebatoare lui Andi care s-a incruntat. Cu totii acceptam deciziile lui Andi deoarece gandea la rece toate lucrurile sau poate si din cauza ca era cun un an mai mare ca noi sau poate pentru ca era mai intelligent. Daca Andi era nelinistit insemna ca ceva nu era in regula si Radu stia asta asa ca schimba tactica:
-Te roog…incerc si eu odata sa ma pun bine cu tine si ma respingi fara inima. Tani ridica o spranceana, avea dreptate sa fie neincrezatoare. Gata, m-ai prins, am auzit ca sunt reduceri la hainele de toamna si voiam sa discut cu tine despre ce se poarta acum, facu el inscenand o fata complet invinsa.
M-am abtinut sa nu pufnesc in ras si am vazut un mic zambet rasarind in coltul gurii lui Andi. Radu juca atat de bine…
-O…asa mai merge spuse Tania in timp ce fata ii stralucea de incantare . Il lua pe radu de brat si se pregati sa plece in timp ce striga Dariei si Alexei: haideti fetelor, Raducu al nostrum trebuie sa primeasca niste sfaturi de la adevaratii profesionisti. Apoi catre mine: iar tu presupun ca mergi cu Fat-Frumos, distractie placuta, poate va hotarati care bloc politic a fost mai puternic.
Am ras putin cam fortat. Car bloc politic a fost mai puternic in timpul celui de-al doilea razboi mondial era o conversatie asupra careia nu am cazut niciodata de accord dar era ultimul lucru pe care as fi vrut sa-l fac la ora aia.
Ne-am pornit pre casa. In timp ce ne desparteam in fata scolii l-al auzit pe Radu soptindu-I lui Andi:
-O sa mi-o platesti cu varf si-ndesat!
Am inceput amandoi sa radem in timp ce am pornit usor catre casa.

Ziua asta de noiembrie parea deosebit de sumbra. Cerul era acoperit de nori grei iar strada plina de apa si Frunze cazut era pustie. “Ce atmosfera apasatoare”m-am gandit, nu-I de mirare ca eram cu mintea in alta parte la ora doamne Boiler. Ah doamna Boiler, Cornelia Popescu pe numele ei. E o zgripturoaica batrana si intepata care ne face zile fripte la ora de engleza. Ii place sa-si chinuiasca elevii fara mila cu intrebari grele la care se adauga o atitudine batjocoritoare si ostila. Odata s-a rastit cumplit la biata Daria pentru ca pocise cateva cuvinte. Aceasta a fost atat de umilita incat a inceput sa planga. In timp ce ceilalti colegi se uitau cu ura la missis Boiler, eu am fost singura care am luat apararea Dariei. Ceilalti nu indrazneau pentru ca se temeau de intrebarile ei nesfarsite, dare u mi-am facut curaj pentru ca era o provocare prea mare. I-am raspuns correct la toate intrebarile si de atunci nu ezita sa ma impunga sau penalizeze ori de cate ori are ocazia.
-Tu ce crezi despre povestea asta? Vocea lui Andi mi-a interrupt sirul gandurilor. Parcursesem jumatate din drumul de aproximativ 15 minute pana acasa. Timpul trecea atat de incet…
- A…despre ce? Am intrebat simtindu-ma stupid la gandul ca poate mai zisese si altceva inainte si nu auzisem.
-Despre toata povestea asta cu cainii. Tonul lui linistit ma facea sa fiu sincera.
-pai nu stiu ce sa zic, e destul de ciudat sa moara cinci caini in aceiasi zi. Intr-un fel nu-mi pare rau pentru ca urasc cainii vagabonzi, dar nici n-as vrea sa ma intalnesc cu cainele ala criminal. Dar tu? De ce esti asa tulburat?
-Hm…mi se pare straniu ca s-au gasit caini in parti diferite ale orasului, pur si simplu nu are logica. E ca si cum cainele criminal, cum ii spui tu, ar fi facut o treaba gandita. Se opri
-Da sigur…caini modificati genetic? Nu prea cred. Oricum nu cred ca are rost sa ne batem noi capul cu asta. Politia se ocupa de caz. Pana maine vor prinde faptasul iar pana luni toata povestea va fi uitata. Si pe deasupra vom fi si scapati de cainii comunitari.
-Sper sa ai dreptate.
-In plus, avem lucruri mai importante pentru care sa ne stresam, cum ar fi rezumatul de 3 pagini pe luni. Ma privi neincrezator:
-Tu chiar te stresezi pentru asta?
-Bineinteles ca nu, incercam doar sa arat ca te compatimesc. Izbucni in ras. Pana am ajuns acasa povestea parea uitata. Im timp ce urcam in bloc l-am salutat absent ape Mihai care tocmai cobora fluierand un cantec vessel. De obicei fluieratul lui ma facea sa zambesc dar nu si astazi. Parca pur si simplu nu mai puteam s-o fac.
Pe cand intram in apartamentul pustiu-parintii mei sunt acasa doar seara la cina- am vazut ca incepea sa ploaie cu picuri mari. De cand parea totul atat de deprimant si obositor? A, da, correct, se cheama astenie de toamna. Dup ace am mancat putim m-am pus sa citesc “Creaturile intunericului”. Aflat la cel de-al doilea volum, romanul se vindea excesiv de mult in toata lumea. Eu nu ma omoram dupa el pentru ca te facea pur si simplu sa-I urasti personajele. E vorba de o haita de varcolaci din muntii Urali iar romanul este in totalitate despre cat de rai si periculosi sunt varcolacii. Ca si cum autorul credea ca exista cu adevarat dar voia sa ne atentioneze pe noi sa ne ferim de ei. De-a dreptul ridicol! Plictisindu-ma, m-am pus sa cant la pianul electric din camera mea dar nici asta n-a mers. Suna ca un animal bolnav, asa ca m-am pus sa-mi fac rezumatul. Concentrandu-ma la Jane si domnul Rochester timpul trecea mai usor. Poate ca pana la urma dragostea era ceva frumos, dar parca…prea frumos.
Spre seara a ajuns si mama acasa. Ea e functionara la banca centrala din oras, motiv pentru care e vesnic nemultumita de rezultatele mele la matematica. Tarziu in noapte a ajuns si tatal meu. El e medic veterinar si prietenul meu cel mai bun. In seara asta arata palid si transfigurat. Arata de parca muncise din greu toata ziua si pe deasupra, avea si vesti proaste…




Greseala, Tania de fapt nu e frumoasa, am gresit acolo. Se poate relatare la persoana 1 fara sa para a jurnal sau ceva de genu?

_________________
Love Lidia

Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
azami
Moderator
Moderator


Numarul mesajelor : 1006
Varsta : 28
Localizare : Pitesti
Data de inscriere : 13/01/2011

MesajSubiect: Re: My channel *Ridia*   Mar Noi 13, 2012 4:49 am

Ce rea e Theo cand zice ca uraste cainii comunitari,rea rea rea!!!:))))
Povestea probabil e una cu varcolaci:> astept sa citesc mai departe pentru ca e prea devreme ca sa zic ca inteleg ce ai in minte:)

_________________
Love is like playing the piano. First you must learn to play by the rules, then you must forget the rules and play from your heart.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://mihaelamotreanu.blogspot.com
Ridia
Daimyo
Daimyo


Numarul mesajelor : 496
Varsta : 21
Data de inscriere : 30/12/2009

MesajSubiect: Re: My channel *Ridia*   Joi Noi 15, 2012 6:29 am

Capitolul 2


Un sir de magazii de lemne formeaza o alee intunecata in spatele teatrului. Nu-mi aminteam de ce eram in acel loc sinistru. Tot ce realizam era lumina difuza ce venea din fata cladirii si luna plina facandu-si loc printre nori. Deodata la cativa pasi n fata mea au aparut 2 caini. Pe unul din ei l-am recunoscut ca fiind Spottie, cainele ingrijitorului teatrului iar celalalt era un caine pe care nu-l mai vazusem, un caine mare cu blana alba. Au inceput sa lupte si inainte sa-mi dau bine seama Spottie zacea la pamant sfasiat in jurul gatului. M-am infiorat. Ca si cum mi-ar fi simtit groaza cainele alb s-a indreptat spre mine maraind. In semintunericul ce ma inconjura i-am vazut silueta apropiindu-se amenintator. Eram paralizata, nu puteam sa ma indepartez sau sa o iau la fuga. In momentul in care a ajuns langa mine, luna iesise dintre nori si am vazut in fata mea un barbat cu fata inspaimantatoare si ochiul drept stralucind infiorator. Am tipat!
-Dora scumpo, esti bine? Mama statea langa mine privindu-ma ingrijorata.
-A..cred ca da. Vocea imi suna nesigura de la somn. A fost doar un vis urat.
-Bine. Te astept la micul dejun.
In timp ce mama iesea din camera m-am intins pe spate incercand sa-mi dau seama de ce am avut un asemenea cosmar. Apoi mi-am amintit conversatia cu tatal meu din seara precedent:
<<-Azi am lucrat pentru politie toata ziua si dupa cum se prezinta lucrurile cred ca voi lucra cu ei pana mor toti cainii din oras. Mi s-au adus la cabinet 12 caini sfasiati si muscati in zona gatului. Dupa cate mi-am dat seama au murit luptandu-se cu un alt animal cu colti. Spun alt animal pentru ca nu pare sa fi sost caine. Nimeni nu i-a vazut murind si asta ma ingrijoreaza, dar nu mai tare decat faptul ca au fost gasiti in parti diferite ale orasului. Nu are logica!
-Dar politia ce pazeste? Mama era cu adevarat indignata.
-Au cautat peste tot dar nu au dat de nici o urma. De maine o sa incep cautarile cu ei. Desi pana acum nu au fost atacati oameni, avem de-a face cu un animal foarte periculor. Un adevarat cosmar!>>

In timp ce intram in baie ca sa ma spal pe fata mi-am surprins chipul in oglinda de deasupra chiuvetei. Am stat prostita acolo in timp ce o fata speriata ma privea ingrozita. Ochii mari caprui erau plini de curiozitate si groaza , o groaza inumana ce se citea pe fata aceea: buzele de un rosu aprins stranse intr-o grimasa dura, obrajii fini acoperiti de o paloare bolnava in timp ce fruntea neteda era brazdata de o cuta fina putin deasupra sfrancenelor, delicat conturate deasupra ochilor incercanati. Si de parca fata in sine n-ar fi spus destul, parul negru ce incadra fata mica usor ascutita la barbie, se proiecta razlet in toate partile incununand parca privelistea stranie.
-Dora, se raceste laptele scumpo! Vocea mamei din bucatarie a facut chipul acela sa tresare. Mi-am dat seama imediat ca era chipul meu, dar nu-mi aminteam sa mai fi aratat atat de ingrozitor si totusi, un sentiment puternic de “djà-vu” m-a cuprins in timp ce ma spalam pe ochi . Acest sentiment nu m-a parasit nici in timp ce intram in bucatarie.
-In sfarsit frumoasa adormita s-a trezit. Dar vai scumpo ce s-a intamplat cu tine? ai niste cearcane oribile si parul tau...nu-mi amintesc sa te mai fi vazut asa decat o singura data. Vino si bea laptele, deja l-am incalzit a doua oara si spune-mi ce-ai patit.
-Cred ca n-am dormit bine am spus in timp ce ma asezam la masa. Dar ai zis ca m-ai mai vaut asa, cand?
-Hm…cu mult timp in urma, cred ca aveai vre-o cinci ani pe atunci. Ne-ai spus atunci ca ai visat ca murise bunica ta, ceea ce s-a si intamplat in ziua urmatoare.
-Dar eu de ce nu-mi amintesc asta?
-Cateva zile dupa aceea ai fost foarte bolnava. Aveai cearcane uriase si erai lipsita de puteri. Am dat atunci peste un doctor ciudat care ne-a promis ca te va vindeva. Si asa a fost, doar daca…ai visat iar ceva?
-Ah, nu, adica doar doi caini luptanduse. Dar cred ca de vina sunt eu ca m-am gandit prea mult la povestea tatei, m-am grabit sa adaug fiindca nu aveam de gand sa-I spun cum m-am speriat de un cantec care se transformase in barbat, pentru ca m-ar fi crezut de-a dreptul nebuna. Apropo de el, unde e?
-La munca, ai uitat? Cre ca o sa lucreze tot weekend-ul. Ai terminat`cu mancarea? Bine, du-te si aranjeaza-te pentru ca putin mai tarziu trebuie sa vina Tanta la mine. Si nu stramba din nas, vreau sa fii politicoasa sis a nu arati ca o salbatica.
-Mirific! am mormait.
-Ai spus ceva domnisoara?
-Da, o sa ies la o plimbare prin parc.
-Nu se poate, tatal tau nu vrea sa mai iesi afara neinsotita pana cand se termina povestea asta.
-Perfect! Aproape am strigat. Atunci o sa fiu in camera mea si nu vreau sa fiu deranjata.
In timp ce ieseam din bucatarie am surprins un zambet intelegator rasarind pe chipul mamei. La cei 41 de ani ai sai, mama arata impecabil: inalta, blonda, tanara si plina de viata. In ciuda infatisarii “iubitoare” pe care o are, in timpul saptamanii e dedicata trup si suflet carierei ei, motiv pentru care “mama” mi-o intalnesc mai mult in weekend-uri si concedii. In ciuda acestui fapt reuseste sa-si dea seama ca , compania doamnei Anghel imi displace total. Anghel Constanta este o vaduva in varsta de 70 ani care de doi ani de cand s-a mutat in bloc cu noi are programata cate o vizita la mama in fiecare sfarsit de saptamana. Poate ca ar trece o batrana cumsecade daca nu ar pomeni de fiecare data cand ma aflu in preajma ei, de barbatul ei care a murit in tmpul celui de-al doilea razboi mondial pe frontul din Rusia in timp ce ingrijea bratul unui camarad de-al sau, sau fiul ei un prestigious avocat care a castigt un process “imposibil de castigat”sau cei doi nepoti, studenti de elita in State despre care eu as putea sa spun tot, de la mancarea lor favorita pana la numele si studiile fostelor iubite. Mamei ii place compania ei “deoarece, spune ea, imi aminteste de propria mama” si se inteleg de parca ar fi prietene de-o viata.
O privire pe fereastra m-a facut sa ma simt obosita instantaneu. Desi nu mai ploua, cerul innorat dadea senzatia unei atmosphere apasatoare. Singura cale sa-mi limpezesc gandurile era sa cant.
In timp ce clapele se topeau sub degetele mele intr-un cantec furtunos, m-am refugiat intr-un gol al mintii. In moment ca acestea mintea nu-mi mai functioneaza, simt ca ma despart de trup si plutesc intr-o stare ciudata in care nu mai constientizez ce e in jurul meu doar inima care bate in ritmul muzicii si refuza sa mai simta ceva.
Cand am terminat de cantat Furtuna lui Havasi o mana puternica mi-a ciufulit parul scurt:
-Pesimista ca intotdeauna!
-Radu! Ce cauti aici?Cand ai intrat, sau mai bine zis cum ai indraznit sa intri fara sa bati la usa?
-Usor pufulete! Prea multe intrebari deodata…
-Stai ca-ti arat eu tie pufulete!




Scuzati greselile gramaticale :D

_________________
Love Lidia

Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: My channel *Ridia*   Astazi la 3:50 pm

Sus In jos
 
My channel *Ridia*
Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus 
Pagina 2 din 2Mergi la pagina : Inapoi  1, 2

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Everything About Japan :: Stuff :: Fiction-
Mergi direct la: