Mancarea japoneza este servita mereu impreuna cu tsukemono (漬物, つけもの) , niste muraturi distincte traditionale. Din punct de vedere istoric, muraturile isi au originea in practica murarii mancarii pentru prevenirea foametei. In perioada Edo, muraturile au devenit de sine statatoare, iar tsukemono-ya (magazinul de muraturi) a aparut ca un nou tip de afacere. Ingredientele folosite pentru muraturile japoneze difera in functie de anotimp. Cele obisnuite sunt varza chinezeasca, bambusul, napii, kyuri (castraveti japonezi), fructele de ulm, daikon, radacina de ghimbir, nasu (vinetele japoneze) udo (un fel de sparanghel), gobo si multe altele.
Tsukemono adauga culoare macarii si ofera o mare varietate de texturi, de la crocante la moi, care pot lipsi din mancarurile principale. Muraturile pot fi servite pentru a curata cavitatea bucala, pregatind-o pentru noi arome, precum sushi, in cazul caruia gura este clatita cu putina radacina de ghimbir murata, dupa consumarea unui peste uleios ca aji (macrou), fiind pregatita penrtu gustul delicat de ebi (creveti)