Cap. I
Doua destine se intalnesc.Dragoste sau sperante false ?


Era noapte.Fulgii de nea,albi si pufosi cadeau incet pe pamantul acoperit de plapuma zapezii,in timp ce vantul aspru ii purta in toate directiile.
Luna rosiatica isi imprastia razele peste mantaua intunecoasa a noptii,luminand-o . Prezenta acestei nopti era diferita fata de celelalte seri care trecusera.Lumina sangerie a lunii emana o aura de mister imprejurul orasului.Odata cu oprirea ninsorii,o liniste de mormant se asternu peste toata zarea.Aceasta tacere era spulberata din cand in cand de zapada care cadea din cauza bufnitelor care isi luau zborul de pe cregile copacilor pustii.
Intr-un loc uitat de lume,se auzeau pasii si respiratia unei fete care incerca sa-si salveze viata.Intuneric.In departare se vede o dara de lumina.Sperantele copilei pareau desarte,in fata vampirului scapat de sub control.In lumina palida se zareste o alta persoana care pare a fi salvatorul fetei.Iluzie.Singurul salvator al acesteia s-a dovedit a fi un vampir.Speriata si slabita,Mitsuki lesina in bratele vampirului care credea ca o poate salva.
Baiatul cu par portocaliu si cu un cercel in urechea stanga,astepta ca vampirul care o urmarea pe cea care ii lesinase in brate,sa ajunga unde se aflau cei doi.Odata ajuns acel Level E,a fost ucis inainte de a putea vedea cine ii tine in brate victima.
Trecu mult timp,in care fata a fost incostienta,iar baiatul avea grija de ea.Deodata Mitsuki incepu sa isi revina,iar primul lucru pe care l-a auzit a fost:
-Esti bine ?Ai patit ceva ?Acel vampir te-a ranit ?
-Ummm…Pai da…cred ca sunt bine…Cine…cine esti ?Esti vam…vampir asai ?
-Da…asai.Sunt vampir,dar nu conteaza cum ma cheama.Ar fi mai bine sa-mi spui numele tau si unde locuiesti.O sa ma asigur ca ajungi cu bine acasa.
-Pai ma numesc Mitsuki Hamilton .Nu prea as mai vrea sa merg acasa dupa tot ce am patit.
-Nu-ti face griji.In noaptea asta o sa stai cu mine.Inteleg ca ti-e frica sa mai mergi neinsotita pe strada.
Mitsuki nici nu asculta ceea ce ii spune Kain.Ea doar il privea si se gandea ca e in Paradis.Imediat isi dadu seama ca-l iubeste,si spera ca si el sa se indragosteasca de ea in timp sau cel putin sa-l mai vada.In acele clipe a vrut sa-i ceara s-o transforme in vampir,dar s-a gandit la alt mod de a fi alaturi de el pentru totdeauna.Chiar daca inca ii era frica de vampiri stia ca poate avea incredere in printul ei,si inca visa ca intr-o zi el va afla de sentimentele ei.
Kain i-a spus lui Mitsuki sa urce in masina,iar aceasta il asculta pentru ca stia ca n-o sa fie in favoarea ei sa nu-l asculte si sa i se impotriveasca.Cat timp au mers cu masina,cei doi nu si-au spus nici un cuvant.Mitsuki a adormit,iar capul ei a cazut pe umarul lui Kain care atunci cand a privit-o a observat ca gatul acesteia era descoperit.Ar fi vrut sa o muste si sa-i bea sangele,dar s-a gandit ca nu e momentul potrivit si ca ar fi mai bine s-o lase sa doarma.
Dupa trei minute masina s-a oprit,acesta fiind semnul ca au ajuns la vila lui Kain. Aceasta parea a fi un palat.Kain a dus-o pe Mitsuki intr-o camera care era langa a lui,apoi s-a dus sa se culce pentru ca acea zi a fost destul de grea.
Pe la miezul noptii,Mitsuki s-a trezit si a fost speriata din cauza tunetelor,fulgerelor si a ploii.Era speriata,dar ii era si frig si observa ca hainele ei erau ude pentru ca merse direct pe balcon,dar nu isi dadu seama cand o facuse.Se hotarase sa se duca in camera lui Kain,si intra fara sa mai bata la usa.Il trezi pe acesta si il intreba daca nu are sa-i dea niste haine ca sa se schimbe.Dupa ce primise hainele,merse in baie sa se schimbe.Cand s-a intors Kain se abtinea sa nu rada de felul cum ii stateau hainele lui pe ea.Mitsuki isi facu curaj si il ruga :
-Te rog…ai putea sa-mi spui numele tau ?
-Pai…numele meu e…Kain…Kain Akatsuki…
-Kain…te rog…lasa-ma sa dorm cu tine in aceasta noapte,a spus Mitsuki in timp ce se inrosea.
Kain inca se abtinea sa nu rada,dar pana l-a urma a acceptat ca fata sa doarma cu el,desi exista riscul ca ar fi putut sa o transforme in vampir oricand.Toata noaptea baiatul nu reusi sa adoarma,pentru ca o privea numai Mitsuki si abia putea sa se controleze sa nu o transforme in vampir.Ceda.Nu mai reusi sa se abtina si se apropie incet de ea.Isi infipse coltii in gatul ei si ii bau din sange,astfel transformand-o.
Dimineata,Mitsuki s-a trezit cu o enorma durere de gat si il observa pe Kain care tocmai intrase in camera.Nu stia ce sa-i zica,sau daca e corect sa-l intrebe de ce o doare gatul.Banuia ce s-ar fi putut intampla,si in cele din urma il intreba pe Kain :
-Kain…spune-mi…ce s-a intamplat aseara ?
-Ce vrei sa spui prin ce s-a intamplat aseara ?Nimic deosebit.
-Pai ma refer la faptul ca ma doare foarte tare gatul…
-Chiar vrei sa stii ce s-a intamplat nu ?
-Pai…dar Mitsuki nu a mai apucat sa spuna nimic pentru ca a fost foarte surprinsa atunci cand Kain a muscat-o de gat petru a-i bea sangele.L-a lasat pentru ca stia ca daca o transforma va fi alaturi de el mereu.In timp ce Kain ii bea sangele,Mitsuki si-a pus capul pe umarul lui Kain si i-a soptit la ureche : ’’Kain te iubesc.Vreau sa raman mereu cu tine’’.Surprins de spusele ei,Kain s-a desprins de gatul ei si a iesit din camera.Singura,in camera baiatului pe care-l iubea s-a hotarat sa plece.Nu vroia sa-i stea in drum.Stia ca l-a pierdut definitiv sau cel putin asta credea.Kain care statea lipit de usa asculta tot ce zicea Mitsuki si intra ca sa-i ceara sa ramana.Era prea tarziu pentru a-i spune ca vrea sa stea alaturi de el.Fata se hotarase si pleca fara sa-i spuna nimic.Acesta incerca sa o ajunga,dar nu o mai gasi,desi alerga dupa ea.Spre nefericirea lui o pierduse.Isi dadu seama prea tarziu de ceea ce simtea pentru ea,dar nu putea intoarce timpul pentru a-i cere scuze si pentru a-si repara greseala de a fi transformat-o.
Noaptea se apropie cu pasi rapizi,iar Mitsuki nu stia unde sa mearga.Banuia ca daca se va duce la apartamentul ei,Kain o va gasi,iar ea nu dorea acest lucru.Pentru cateva momente se credea pierduta,dar isi aminti de prietenele ei,de Midori si Yuri Sakamoto.Stia ca daca le va povesti totul si le va cere ajutorul,fetele o vor primi sa stea in apartamentul lor.Era un drum lung,dar merita.Nu putea sa le sune ca sa vina sa o ia,pentru ca isi uitase telefonul la vila lui Kain si nu avea curaj sa mearga inapoi sa si-l ia.Trecusera ore bune de cand incerca sa ajunga la apartamentul prietenelor ei,dar nu reusea.Stia ca se v-a imbolnavi daca va mai sta mult in ploaie,dar nu avea de ales.Nu-si dadu seama ca o luase pe un drum gresit si ca ajunse in fata casei lui Kain,dar din cauza timpului petrecut in ploaie isi pierdu constiinta.
Ploua.Prin fata casei baiatului pe care-l iubea,trecu alta persoana cu parul blond si ochii albastri.Acesta o ridica de jos pe fata si isi spuse ca ar fi mai bine sa stea la Kain pana isi revine.Intra in casa si se duse direct la camera lui Kain,care statea si se gandea ca n-o sa-si mai revada iubirea vietii lui.Cand il vaza pe Aidou ca o tine in brate pe Mitsuki,chipul i se lumina si se gandi ca n-o s-o lase sa mai plece vreodata.O aseaza cu grija pe pat,si o inveli,plecand apoi cu Aidou pana in sufragerie pentru ca Mitsuki sa poate dormi.
In timp ce vorbeau telefonul fetei suna pentru a treia oare,iar Kain s-a hotarat sa raspunda.Auzi o voce de fata,dar astepta putin,apoi se prezenta.In momentul in care fata ii spuse ca este una din prietenele lui Mitsuki,acesta ii dadu adresa casei sale.Yuri veni imediat la vila lui Kain desi i-a fost destul de greu s-o gaseasca.
Kain l-a rugat pe Aidou sa se ocupe de Mitsuki si de Yuri cat este el plecat pentru a-i aduce hainele prietenei lui la vila.In acest timp Yuri se tot certa cu Aidou pentru ca n-o lasa s-o vada pe Mitsu.Nu-si dadu seama ca nu mai avea unde sa se dea inapoi,si observa ca nu mai avea cum sa scape de Aidou.Din neatentie,lui Yuri ii aluneca piciorul si-l trase pe Aidou dupa din cauza ca nu vroia sa cada.Din nefericire pentru Yuri,Aidou cazuse peste ea si fara sa-si dea seama,amandoi isi unisera buzele intr-un sarut pasional.Kain ii vazuse,dar nu le spune nimic,ci doar trecu pe langa ei si se merse in bucatarie.Astepta cateva minute,dar se ridica si s-a dus sa vada ce fac cei doi.Ei inca se sarutau,si pentru a-i face atenti,tusi.Aidou isi dadu seama si se ridica de pe jos,apoi o ajuta pe Yuri care-l plesni peste fata pentru ca a sarutat-o.
Kain il trimise pe Aidou,sus in camera lui Mitsuki,pentru a vedea cum se simte aceasta si pentru a nu mai fi palmuit de Yuri.Odata ajuns in fata camerei acesteia,deschise usa incet si intra cu grija pentru a nu o trezi,dar spre surprinderea acestuia,Mitsuki era treaza,dar inca vedea in ceata si era confuza.Aidou se apropie se ea si o ajuta sa se ridice.Cei doi erau foarte aproape unul de altul,iar Mitsuki isi apropie incet fata de a lui Aidou si il saruta,din cauza ca il confundase cu Kain.Baiatul cu ochii albastri,ramase uimit.dar ii raspunse la sarut,uitand ca fata aceea era prietena lui Kain
Yuri observase ca Aidou nu mai venea si il intreba pe Kain :
-Imi poti spune te rog,de ce nu vine perversul ala si de ce sta atat de mult in camera prietenei mele ?
-Habar n-am.Merg sa ma uit.Asteapta aici.Vin repede.
Kain mersese pana la etaj,dar nu stia ce sa faca in momentul cand a ajuns in fata usii lui Mitsuki.Se gandi cateva momente, iar apoi intra in camera fara sa faca zgomot.Ramase socat cand ii vazu pe cei doi sarutandu-se.Aidou il observa pe Kain si rupse sarutul cu Mitsuki apoi incerca sa-i explice ceea ce se intamplase cu adevarat,iar Mitsuki ii spuse :
-Kain…iar o lacrima cristalina ii curse pe obraz.


To be continued…
De corectat nu l-am corectat foarte bine,da cred ca daca sunt greseli sunt putine.Cat mai multe critici si laude doar daca merit ceea ce nu cred:))

Edit : Baka de mine a scris argintiu in loc de portocaliu :))

foarte dragutz!! Astept continuarea!! deja imi place Kain!!

Scuzati intarzierea:))da lenea asta :-jSi acum Capitolul )


Cap.II
O despartire ce pare eterna…Reintalnirea a doua suflete despartite de soarta…

Trecusera cateva ore de cand Kain o vazu pe Mitsuki in bratele lui Aidou.Nu se putea ierta pentru ca a permis acest lucru…nu-si putea ierta greseala de a-i distruge viata unei fete pe care abia o cunostea.Dupa cateva momente de gandire,se hotari sa mearga in camera lui pentru a le da celor doi sansa sa-i explice ce s-a intamplat cu adevarat.Odata ajuns in camera sa il gasi pe Aidou,intins pe pat si privind in gol…Banuia ca s-a intamplat ceva,dar nu stia ce anume,pana cand il auzi pe Aidou zicandu-i ca Mitsuki a plecat definitiv si ca nu se mai intoarce.
Incremeni…Un sentiment ciudat il coplesi si simti cum sufletul lui se distruge in mii de bucati.Isi reaminti timpul petrecut cu ea,nestiind ce sa faca…Ar fi putut sa mearga la apartamentul ei,dar stia ca exista posibilitatea de a nu-i raspunde.Renunta pentru moment si se tranti in pat langa Aidou,regretand tot ce se intamplase…
Mitsuki umbla pe strazi nestiind ce sa faca…nu-si dadu seama ca era deja dimineata…Simti cum cineva ii pune mana pe umar,iar cand se intoarse,isi vazu fratele…Un baiat de 19 ani,cu parul roscat,cu ochi albastri,o bluza nearga,o pereche de jeans si o geaca cafenie.Acesta incepu sa o intrebe pe Mitsuki ce cauta la ora aceea pe strada,fara macar a o saluta sau a o imbratisa.Niciodata nu ii aratase lui Mitsuki ca o iubeste...mereu o tratase cu indiferenta,fara a-i spune macar o singura data ca tine la ea.Fara a o lasa sa-i explice,o apuca de mana si o obliga sa mearga in acelasi ritm cu el,fara s-o lase sa-i dea vreo explicatie.
De data aceasta,Mitsuki nu ii spuse nimic,ci il asculta pentru ca stia cat de furios o sa fie cand o sa auda de ce hoinarea noaptea pe strazi.Mark,fratele ei,a fost cel care a rupt tacerea si i-a zis :
-Poti sa faci ce vrei,doar sa nu faci vre-un lucru pe care sa-l regreti mai tarziu.Atat am de spus si maine incepi sa-ti faci bagajele pentru ca vei pleca cu mine.Nu vreau sa aud nici un comentariu.
Mitsuki nu ii spuse nimic pentru ca era lucrul pe care si-l dorea ea…sa se indeparteze de toti…mai ales de cel pe care-l iubea…Nu vroia sa mai ramana si era de acord cu decizia fratelui ei de-a pleaca,desi ii era greu sa se desparta de prietenle ei si mai ales fara sa le spuna nimic.Nu stia cum sa-i zica adevarul adevarul lui Mark,pentru ca era sigura ca o certa, si banuia ce o va astepta.
Masina se oprise in fata unui bloc inalt,cu o gradina ingrijita plina de flori,langa care erau parcate o multime de masini,fapt care demonstra ca acolo locuiau persoana care avea un nivel ecomotic foarte bun.Mitsuki si Mark coborara din masina si urcara cu liftul pana la atajul 13,la apartamentul cu numarul 6,unde locuia Mitsuki.cat timp fratele ei era plecat.
-Frate…eu…adica…trebuie…trebuie sa-ti zic ceva…reusi fata sa-i zica in cele din urma.
-Spune ce vrei si fao mai repede…N-am mult timp…Trebuie sa-mi fac bagajele si sa cumpar biletele.
-Pai…pai…eu…am fost muscata de un vampir…si tot de el m-am indragostit…
Inainte sa mai poate pune ceva,Mark a plesnit-o pe sora lui din cauza nervilor…dar mai ales ca a aflat ca a lasat un vampir sa o muste…Ar fi inceput sa tipe la ea si sa o certe,daca nu ar fi auzit niste batai in usa….Mark parea destul de calm,dar isi schimba atitudinea cand o vazu pe Mitsuki agitata si ii facu semn cu capul ca sa-l nu-l lase sa intre.Acesta ii spuse pe un ton rece sa plece daca nu vrea sa ajunga la trei metri sub pamant si sa nu mai indrazneasca s-o viziteze pe sora lui,altfel o sa regrete.Kain ramase mut de uimire,dar renuta cand vazu ca nu are speranta de a lamuri lucrurile…Sperase ca va putea rezolva lucrurile,dar gresise…o pierduse pe Mitsuki pentru totdeauna.
Aidou il astepta in fata blocului langa masina lui,pe Kain care nu i-a spus nimic din ce s-a intamplat,ci doar la rugat sa porneasca masina si sa plece cat mai repede de langa acel bloc.Pe drum Aidou si-a rugat prietenul sa ii povesteasca ce s-a intamplat la apartamentul fetei.Chiar daca era distrus sufleteste,Kain a inceput sa-i povesteasca lui Aidou tot ce ii spusese Mark si cum acesta i-a zis ca daca se va mai apropia de Mitsuki o sa-l omoare…
Cuvintele spuse de Kain l-au facut pe Aidou sa tremure si sa isi dea seama ce se afla in interiorul sufletului prietenului sau,dar nu indrazni sa-l intrebe ce va face dupa plecarea lui Mitsuki.Chiar daca Aidou vroia sa-l ajute pe Kain,acesta simtea nevoia de a fi singur pentru a reusi sa se gandeasca la tot ce va urma…Nu putea sa-si imagineze viata fara vampirita lui,fara zambetul ei ei senin,fara privirea ei calda…Simti cum o parte din viata lui ia sfarsit,odata cu plecarea lui Mitsuki.Atunci isi aminti ce se intampla cu adevarat in noaptea aia…cand credea ca Mitsuki s-a sarutat cu Aidou doar pentru a se dista,ci doar pentru ca ii confunda din cauza ca a stat foarte mult timp in ploaie…
Pentru Mitsuki si Kain,noaptea a trecut foarte greu,pentru ca stiau ca odata cu sosirea diminetii vietile lor se vor schimba foarte mult.Doreau sa se revada inca odata,sa-si spuna adio si sa spere ca se vor mai revedea,dar chiar daca ar fi fost asa singurul care ar fi fost fericit ar fi fost Kain ,Mitsuki deja se convinsese ca Mark avea dreptate si ca facuse o greseala cand a ramas cu cel care se presupunea ca o iubeste.Desi nu reusea sa nu se mai gandeasca la Kain , Mitsuki se hotari sa iasa fara stirea fratelui ei din casa pentru a se plimba pentru ultima data in acel oras.
Parasise apartamentul si se gandi sa mearga sa mai vada inca odata lacul care era situat la 100 de kilometri de blocul unde ea locuia.Nu si-a imaginat nici o secunda ca odata ce va ajunge langa lac il va gasi pe Kain acolo.Se simtea foarte ciudat stiind ca in curand avea sa plece si sa uita tot ce o lega de acel oras.In noaptea linistita se auzeau pasii lui Mitsuki si ai lui Kain care nu isi dadeau seama ca nu sunt singuri si ca cineva ii urmareste…
Trecusera cateva minute , iar Mitsuki mai avea putin de mers ca sa ajunga la singurul loc care o mai lega de acel oras.Nu se uita pe unde mergea si a simtit ca s-a lovit de cineva.Fara sa se uite la persoana de care se lovise incepu a-si cere scuze , dar isi ridica privirea imediat cum acea persoana ii pronuntase numele.Imediat ce il vazu pe Kain ramase surprinsa , dar totodata era foarte fericita pentru ca il revedea.Nu stia ce sa ii spuna , dar vroia sa il roage sa o ia cu el pentru a evita plecarea acesteia in alta tara.Nici unul nu avea curaj necesar pentru a spune ceva , dar in cele din urma Kain se hotari sa fie el primul care incepe discutia.
- Mi….Mitsuki…ma bucur sa te revad…poate nu crezi asta…dar…dar imi lipsesti mult…am ajuns sa nu pot trai fara tine…imi..imi pare rau pentru seara aceea.
O liniste de mormant se asternu peste locul in care se aflau cei doi , iar Mitsuki inca nu reusi sa ii spuna lui Kain tot ceea ce dorea sa ii zica.Vazand ca aceasta nu spune nimic , baiatul se hotari sa plece , dar inainte ii spuse : „Mitsuki…poate…poate ca ma urasti….dar te rog sa nu uiti ca te iubesc.’’Fata ramase surpinsa cand auzi aceste lucruri…nici nu isi putea imagina ca ar fi posibil ca baiatul de care era indragostita sa o iubeasca….Nu stia ce sa ii spuna , dar cand vazu ca pleaca striga dupa el si ii zise peintre lacrimi : „ Si eu…si eu te iubesc…dar…nu am vrut..nu am vrut sa recunosc…nu credeam ca ma iubesti si am preferat sa iti ascund adevarul”.Erau singuri in pustietatea noptii , iar Kain inca o imbratisa pe Mitsuki.Dupa cateva momente in care au stat imbratisati , baiatul isi puse mana pe obrazul fetei apoi se apleaca pentru a ajunge la fata ei din cauza ca era putin mai inalt decat aceasta.Mitsuki se ridica pe varfuri , iar Kain ii ridica barbia si isi apropie buzele de ale ei pana cand acestea se unira intr-un sarut plin de pasiune dar totodata unu sarut care exprima dragostea si dorul unuia fata de celalalt.
Dupa ce rupsera acel sarut desi inca nu ii venea sa creadea ce se intampla , Mitsuki ii spuse lui Kain cat de mult il iubeste , iar acesta ii spune ca din acea clipa va avea grija de ea si nu o va parasi pentru nimic in lume.Fata il imbratisa pe vampirul pe care il iubea , dar cand auzi un glas care ii striga numele s-a intors ingrozita cand si-a dat seama ca acea persoana era….


To be continued….[Scuzati greselile de tastare da nu am avut cand sa-l corectez….sper sa fie bun de ceva si astept cat mai multe critici sau laude daca merit ]

Eu am numai cuvinte de lauda pentru ca nu tin cont de greseli chiar daca am gasit vreo doua.. Povestea este foarte interesanta !! Mie una imi place foarte mult shi astept continuarea!!

Cap.III
Amintiri.Locuri din trecut

~Flashback~

Era o noapte senina , dupa ce intreaga zi a fost monotona din cauza ploii.Pe strada nu se aflau decat luminile care inca fuctionau dupa furtuna din ziua anterioara.Din cauza linistii de mormant care se asternuse peste orasul adormit se puteau auzi niste pasi grabiti, care calcau in ochiurile de apa lasate in urma de catre ploaie.In urma acelor pasi gratiosi, dar rapizi se putea auzi o alta pereche de pasi care se grabea enorm.In tacerea profunda se putea distinge un tipat infundat, apoi se auzi un alt tipat dupa care urmatoarele cuvinte s-au putut distinge dupa zgomotul asurzitor provocat de sunetul unui pistol si al tipatului :
- Tu, nermernicule, ai sa platesti pentru asta…sa nu crezi ca o sa va las sa traiti linistiti…o sa va bantui si dupa moarte…
Aceastea au fost ultimele zgomote care au fost auzite in acel abis in care o tanara era sa isi intalneasca sfarsitul.Linistea mortii se lasa iarasi peste orasul care acum devenise iarasi agitat din cauza intamplarii in care acea fata era sa moara.In acele clipe in care credea ca poate sa dispara din aceasta lume, salvarea ei a fost un baiat pe care il acel moment il considera un inger, desi nu stia ca mai tarziu va deveni un demon si ii va distruge viata.

~End Flash Back~

Pe cerul senin, soarele deja isi facu aparitia, incalzind natura cu razele sale blande si stralucitoare.Prin aerul proaspat si rece se simtea parfumul proaspat al florilor, in timp ce doua adolescente de aceeasi varsta se plimbam prin parc, bucurandu-se de faptul ca erau singure in parc si se puteau relaxa in sfarsit fara a fi nevoite sa suporte momentele in care linistea era spulberata de catre rasetele copiilor, glasurile adultilor care vorbeau la telefon, de zgomotele facute de caini. Ele preferau sa vina dimineta devreme atunci cand parcul era gol, pentru a se bucura un moment de liniste si de tabloul naturii pe care il vedeau destul de rar din cauza ca invatau aproape tot timpul, ajungand sa invete si noaptea doar pentru a-si mentine notele, dar numai una din cele doua fete facea acest lucru. Numai o singura fata invata aproape tot timpul pentru a-si mentine notele si pentru a fi cea mai buna, iar numele fetei era Yuki Shirai. Din cauza aspectului ei, aceasta parea foarte copilaroasa, dar de fapt nu era. Adolescenta care implinise de curand 18 ani era foarte matura, parul ei lung era de culoarea roz, ochii mov, o rochie alba cu cateva dungi portocalii, iar ca inaltime era de statura medie. Prietena ei cu care steatea mereu avea si ea 18 ani, par argintiu, ochii rosii si purta o rochie neagra cu dantela alba, iar in picioare avea o pereche de pantofi cu toc de culoare alba, iar numele fetei era Yukari Hashimoto.
Desi era ora 10 :45 parcul inca era gol, pentru majoritatea oamenilor era inca devreme pentru a se trezi sau unii dintre ei se saturasera de munca de birou. Pentru cele doua fete, Yuki si Yukari, plimbarea prin parc a fost minunata exact cum era in fiecare dimineata racoroasa pana la amiaza cand caldura devenea insuportabila. Roua de pe frunzele inca umede incepe sa se evapore incet pana cand acestea deveneau complet uscate. Cerul abastru devenea din ce in ce mai senin, iar pasarile isi incep trilurile fermecatoare. Era o zi perfecta pentru a merge intr-o excursie in padure, dar Yukari abia reusise sa o convinga pe prietena ei, pe Yuki, sa iasa din casa si sa lase cartile cel putin o zi. Era o dupa-amiaza placuta, dar desi Yukari era foarte fericita, Yuki era suparata din cauza ca nu putea sa mai invete si pentru ca o fost fortata sa iasa afara. Desi se uita numai in jos, fara sa vrea isi ridica capul si observa un baiat cu parul argintiu, cu un cercel in urechea dreapta, imbracat complet in negru. Cand il vazu, Yuki isi aminti imediat de Mark pentru ca cei doi semanau foarte mult, dar se gandi ca ei nu au cum sa fie la fel. Yukari observa ca Yuki nu mai era deloc atenta si ca nici macar nu auzise ceea ce ii repetase de 5 ori. Desi inca era indecisa Yukari se hotari sa o trezeasca pe Yuki la viata :
- Yuki ! Yukii ! Yuki…e dragut baiatul asta nu ? Te-ai indragostit de el din prima asai ?
- Hm…Ce e ? Yukari ! Nu esti in toate mintile ? Cum sa ma indragostesc de cineva pe care nici macar nu-l cunosc ? Ma uitam la el doar pentru ca mi-a amintit de Mark…si sa stii nu mi-e dor de el…mi-e dor de sora lui…oare ce face Mitsu ?
- Yuki…recunoaste. Te-ai indragostit de el de cand l-ai vazut si nu veni cu povestea asta…dar totusi cei doi chiar seamana putin…acelasti comportament, aceeasi privire, dar totusi nu cred ca baiatul asta e in stare sa distruga vietile oamenilor. Ar trebui sa vorbesti cu el si sa ti-l faci prieten…eu zic ca baiatul merita si ca nu vei regreta daca se va indragosti de tine si vei deveni iubita lui.
- Yukari…mata tokyista si tacanita…de ce nu te combini tu cu el ? Cred ca cineva ca el ar putea sa te controleze si sa iti scoate ideile astea tampite din capul tau de mata, ii spune Yuki in timp ce se incerca sa se controleze, pentru ca nu incepe sa se certe cu Yukari in strada.
Yuki incepu sa o alerge pe Yukari din cauza ca aceasta inca continua sa ii spuna ca ar trebui sa se cupleze cu baiatul pe care tocmai il vazuse si dupa spusele lui Yukari va fi in curand iubitul lui Yuki.Desi in urma cu 10 minute strazile erau goale, acum ele incepeau sa fie din nou galagioase din cauza oamenilor care ieseau ori pentru a merge sa isi faca cumparaturi, sau pentru a se plimba ori pentru a merge pentru la servici, aglomerand strazile si aleea parcului unde Yuki inca o alerga pe Yukari. In acele momentele ale zilei cand strazile, si chiar si aleile din parc erau pline de oameni, era un rist foarte mare in a te rani si a-i rani pe ceilalti, daca nu erai atent sau alergai fara sa te uiti pe unde mergi asa cum facea si Yuki, care devenise disperata si vroia sa o prinda repede pe Yukari, din cauza a ceea ce a zis si pentru ca inca continua cu asta. Din cauza ca nu se uita pe unde merge si era atenta la Yuki care o urmarea, se lovi se un baiat inalt, cu parul castaniu, ochi caprui, fiind imbracat cu o camasa alba, pantaloni negri, patonfi negri si cu o geaca neagra, pe care a lasat-o descheiata. Yukari era destul de dezorientata, dar reusi sa isi revina si ii spuse acelui baiat :
- Imi…imi pare rau. Din cauza neatentiei mele te-am lovit. Chiar imi pare rau. Daca as fi fost mai atenta si m-as fi uitat pe unde merg nu s-ar fi intamplat asta.
- Nu iti face griji, nu este nici o problema, ii spuse baiatul zambind. Numele meu este Kaname Kuran, iar al tau este ?
- Numele meu este Yukari Hashimoto si imi cer scuze pentru mai devreme. E vina mea pentru ca nu am fost atenta pe unde merg si din cauza asta te-am lovit. Sincer, imi pare rau.
Dupa ce isi ceruse scuze din nou, Yukari fugi de langa Kaname si o lua pe Yuki de mana obligand-o sa alerge, pana cand au disparut si nu au mai putut sa-l vada pe baiat. Abia putand sa respire, Yuki o intreba pe prietena ei de ce au fugit, iar aceasta i-a raspuns ca o sa ii poveasteaca mai tarziu cand ajung la apartament. Desi nu i-a convenit, Yuki a trebuit sa alerge pana cand au ajuns la blocul in care locuiau. Imediat ce au intrat in apartament, Yuki a inceput sa ii puna tot felul de intrebari lui Yukari :
- Yukari spune-mi acum de ce a trebuit sa fugim din parc ? De ce te-ai grabit ?
- Yuki…m-am grabit pentru ca m-am simtit prost ca l-am lovit pe acel baiat din cauza ta. Daca nu incepeai sa ma alergi nu as m-as fi lovit de el si nici el nu ar fi fost lovit de mine.
- Yukari ? Te-ai indragostit cumva de acel baiat ? Apropo stii cum il cheama ? Era destul de dragut si se potrivea cu tine…adica vreau sa zic ca v-ati fi potrivit daca ati fi fost iubiti. Acum haide sa terminam temele alea, pentru ca o sa ne ia toata dupa-amiaza din cauza ta.
Yukari nu a mai putut sa spuna nimic pentru ca Yuki ar fi reusit de fiecare data sa o faca sa taca si sa se apuce de teme. Intr-un sfarsit renunta si merse langa prietena ei si se apuca alaturi de ea sa invete si sa isi faca temele. Desi le-a luat toata dupa-amiaza sa termine de invatat si sa faca teme. Ambele fete erau obosite si se hotarara sa se uite la un film si sa manance niste popcorn. In timp ce Yuki facea pregatiri in sufragerie pentru a putea sa stea comode la film, Yukari era in bucatarie si cauta popcornul, dar isi aminti ca l-au terminat acum 3 zile. Din bucatarie se auzi glasul lui Yukari, care o striga pe Yuki. Aceasta veni foarte repede in bucatarie si cand afla ca nu mai este popcorn, vru sa o trimita pe Yukari sa il cumpere, dar fata venise cu scuze ca este racita si nu poate iesi afara. Nevand alta solutie, Yuki ceda si acceota ca sa mearga la ea magazin pentru a cumpara popcorn.
Noaptea isi astenuse cortina peste intregul oras care inca era luminat de felinarele aflate pe strazi si de luminile din casele oamenilor care inca nu se culcasera. Miile de stele stralucitoare isi faceau aparatia pe cerul senin al noptii, aducand putina lumina in orasul intunecat in care doar cateva blocuri si cateva casa mai erau luminate. Pe strazile pustii care candva erau pline de oamenii care erau grabiti pentru a ajunge la o destinatie anume, erau goale, doar vantul batea si imprastia unele frunze care erau pe ciment.
Pe strada nu era tipenie de om, dar in departare, se afla o fata cu parul roz lung pana la talie, imbracata cu o rochie alba si deasupra avand o geaca de blugi neagra subtire, fiind incaltata cu o pereche de sandele negre. Fata care umbla pe strazi noaptea era insasi Yuki care mergea la magazin sa cumpere popcorn. Imediat ce intra in magazin simti caldura din acel loc si aproape ca nu ii mai venea sa plece de acolo. Avuse noroc ca magazinul nu avea clienti si astfel a putut sa plece mai repede. Vantul rece al acelei nopti ii dadea fiori fetei care s-a speriat cand a vazut ca luna e rosie. Incepuse sa aiba senzatia ca o urmareste cineva, dar de cate ori se intoarce nu era nimeni si credea ca e doar vantul sau doar imaginiatia ei. Incepuse sa auda zgomote in spatele ei, dar incerca sa fie calma si sa se convinga ca nu are motive pentru care sa se teama. Zgomotele pe care le auzea in spatele ei deveneau din ce in ce mai puternice, iar Yuki incepuse sa tremure, dar nu din cauza frigului, ci din cauza zgomotelor si a faptului ca avea impresia ca este urmarita. Desi nu stia de cine sau de ce anume fuge, Yuki incepu sa se sa grabeasca si sa fuga din ce in ce mai tare. Isi intoarcea mereu capul sa vada daca este urmarita, dar in spatele ei nu era nimeni, desi ea simtea ca este urmarita. Pentru ca nu era atenta la drum, se impiedica de o caramida care cazuse din cauza demolarii unei cladiri. Reusi sa se ridice si observa ca in urma cazaturii avea genunchii juliti, dar se taiase la mana cu un ciob se sticla.
Incepu sa ploua, iar sangele ei cadea pe cimentul rece, dar din fericire pentru ea avea o batista cu care reusi sa isi opreasca sangerarea.In fara ei aparu un baiat care nu avea mai mult de 19 ani. Culoarea parului sau era negru, avea ochii verzi, un tricou rosu, pantaloni negri si o geaca neagra, iar la gat avea o placuta argintie pe care era scris ceva. Acesta se uita la fta cu mare interes in timp ce Yuki se dadea in spate din cauza ca se simtea ciudat in prezenta lui. Acel baiat ii puse o intrebare foarte normala pentru el, dar foarte neobisnuita pentru ea :
- Domnisoara, as putea sa iti beau sangele ? Este chiar delicios…numai mirosul ma inebuneste, ii spune acel adolescent in timp ce ochii lui capatau culoarea rosie.
- Ce…ce vrei ? Ai glumit mai devreme nu ? il intreaba Yuki cu vocea care ii tremura.
Vampirul nu mai astepta nici un raspuns si se naspusti asupra fetei, din dorinta de ai bea sangele. In momentul cand acel Level E era foarte aproape de Yuki, care incremenise de spaima, un alt zgomot se auzi, iar in fata ei aparu o lumina violet care il transforma pe acel vampir in nisip. Reusi sa se intoarca ca sa vada cine a ajutat-o,dar cand s-a intors a ramas surprinsa vazandu-l pe salvatorul ei. Din cauza ca abia se mai putea misca din cauza sperieturii, singurele cuvinte pe care a reusit sa le spuna au fost :
- Tu…ce cauti tu aici ?



To be continued…
Etto sper sa va placa…astept critici pentru ca inca nu sunt demna de laude si o sa pun si poze cu personaje. Ja ne :*

Yuki -> http://i116.photobucket.com/albums/o20/Nights_Dream/Eureka%207/bscap005.jpg

Yukari -> http://i397.photobucket.com/albums/pp59/allheart20/Anime/Girls/silverhair1.jpg

Mitsuki -> http://i453.photobucket.com/albums/qq257/nyuu130/l_ee6fb928b428dbdc55aeb3d5d1692167.jpg

Kain -> http://i357.photobucket.com/albums/oo12/Renee-chaan/Vampire%20Knight%20Guilty/Kain%20Akatsuki/Vampire_Knight_Guilty_03-002.jpg

Zero -> http://i240.photobucket.com/albums/ff7/maiakira/vampire%20knight/animepaperscans_vampire-knight_kiza.jpg

Mark -> http://i257.photobucket.com/albums/hh207/GargoyleDragon/Anime%20Boys/addison.jpg

Kaname -> http://i354.photobucket.com/albums/r429/Zero05/051105b097665254ae1ee90922d50a45122.jpg

The Level E -> http://i436.photobucket.com/albums/qq90/mmkayymarff/Anime%20Boys/Kyler.jpg

nu ma mira ca Level E a speriat-o pe Yuki la ce fel arata!! Foarte interesant !! ma tii in suspans pana data viitoare!! Abia astept!!